Mihai Ciocanu: Nu există impedimente în implementarea proiectelor moldo-române în domeniul sănătății

Implementarea proiectelor moldo-române în domeniul sănătății sunt astăzi o mare oportunitate pentru îmbunătățirea sistemelor medicale de pe ambele maluri ale Prutului. Împărtășirea experienței și consolidarea eforturilor aduc rezultate palpabile atât pentru cadrele medicale, cât și pentru pacienți. Declarații în acest sens au fost făcute de directorul Institutului de Medicină Urgentă, Mihai Ciocanu în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Colaborarea moldo-română în domeniul sănătății, oportunități deschise”, organizată de Agenția de presă IPN.

„Nu există mari impedimente în realizarea acestor proiecte. Este foarte important ca echipele de management în cadrul instituțiilor medicale să fie informate și să insiste să scrie aceste proiecte. Este foarte important ca orice instituție medicală să aibă desemnate persoane care să fie responsabile de lansarea, scrierea și managementul acestor proiecte transfrontaliere. Evident că există, poate, unele impedimente în sensul că toată documentația pentru proiectele transfrontaliere, odată ce ele sunt finanțate și de resurse de la Comisia Europeană, ele trebuie să fie scrise în limba engleză”, a declarat Mihai Ciocanu.

Directorul Institutului de Medicină Urgentă spune că România, dar și autoritățile competente de la Chișinău sunt deschise acestor colaborări și oferă suport necondiționat.

„Noi avem o bună conlucrare cu colegii noștri, atât de la unitatea de management, atât și de la unitatea de supraveghere a proiectelor transfrontaliere. Sunt foarte atașați de noi. De fiecare dată ne sprijină inițiativele noastre. În primele proiecte pe care le-am derulat împreună am avut parte și de instruire în domeniul de management al proiectelor transfrontaliere, de contabilitate, de audit. Cel mai important lucru este faptul că, încadrându-ne în aceste proiecte transfrontaliere, europene, noi putem să fim în pas cu tendințele globale de dezvoltare a diverselor specialități, profesii medicale. Evident că noi suntem axați mai mult pe medicina de urgență, acordarea primului ajutor medical în caz de urgențe medico-chirurgicale și pe intervenții chirurgicale pe diverse profiluri. În aceste domenii, evident că aceste proiecte ne permit nouă să stabilim această colaborare cu diverse instituții medicale”, a spus Mihai Ciocanu.

Mihai Ciocanu susține că un următor obiectiv în cadrul proiectelor transfrontaliere ar fi construirea unei platforme de aterizare a helicopterelor, întrucât uneori orice minut este important pentru a salva viața unui om. Mai cu seamă atunci când este vorba de un accident vascular, în acest sens, actualmente, obiectivul este de a construi o astfel de platformă. „Am vrea să construim, să extindem proiectul SMURD 2 în proiectul SMURD 3 și să construim această platformă de aterizare a helicopterelor nemijlocit pe teritoriul institutului”, a menționat Mihai Ciocanu.

Întrebat fiind dacă toate aceste proiecte ar fi putut fi realizate fără suportul României, Mihai Ciocanu a declarat ca acest lucru nu ar fi fost posibil. „Odată fiind încadrați în proiectele transfrontaliere, guvernul și mai cu seamă Ministerul Sănătății își asumă și el niște responsabilități de cofinanțare. De asemenea, motivarea este un factor foarte important atunci când apare această ocazie, evident că se constituie o echipă care începe să lucreze, iar în situații fără aceste oportunități, noi suntem mai amorfi, mai puțin motivați pentru a face ceva. Spre exemplu, noi acum suntem în elaborarea a trei proiecte transfrontaliere care sunt în diverse domenii, inclusiv în domeniul de dezvoltare a resurselor umane, în domeniul SMURD 3 pentru heleport și ne dorim un proiect de infrastructură care ar ține de reabilitarea totală a blocului unde noi pregătim alimentația pacienților”, a declarat Mihai Ciocanu.

Dezbaterea se desfășoară în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare”, realizat de Agenția de presă IPN cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Bărbatul care l-a ucis pe fostul prim-viceprim-ministru al Republicii Moldova, Nicolae Andronati, a fost condamnat la 23 de ani de închisoare. Potrivit oamenilor legii, acesta ar fi pătruns în gospodăria victimei din raionul Slobozia, de unde ar fi sustras bani, apoi l-ar fi ucis pe proprietar, transmite IPN.

Procuratura Generala menționează că instanța de judecată l-a găsit vinovat pe inculpat de tâlhărie și omor comis cu deosebită cruzime. Acesta urmează să-și ispășească pedeapsa într-un penitenciar de tip închis.

Potrivit PG, bărbatul, în vârstă de 31 de ani, a intrat în gospodăria lui Nicolae Andronati, în vârstă de 90 de ani, și ar fi sustras 50 de mii de lei și 5 mii de euro. După comiterea furtului, acesta ar fi legat victima și ar fi strangulat-o.

În fața instanței, inculpatul și-a recunoscut parțial vina. El a declarat că efectuase lucrări în gospodăria victimei și că între cei doi a izbucnit un conflict din cauza unei datorii pe care susține că nu și-a putut-o recupera. Potrivit declarațiilor sale, a revenit ulterior la domiciliul fostului demnitar și l-a omorât.

Instanța a dispus ca rudele victimei să primească 400 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral și peste 80 de mii de lei drept despăgubiri pentru prejudiciul material.

Sentința poate fi atacată cu apel. Până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, inculpatul beneficiază de prezumția nevinovăției.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Mihai Ciocanu: Nu există impedimente în implementarea proiectelor moldo-române în domeniul sănătății

Implementarea proiectelor moldo-române în domeniul sănătății sunt astăzi o mare oportunitate pentru îmbunătățirea sistemelor medicale de pe ambele maluri ale Prutului. Împărtășirea experienței și consolidarea eforturilor aduc rezultate palpabile atât pentru cadrele medicale, cât și pentru pacienți. Declarații în acest sens au fost făcute de directorul Institutului de Medicină Urgentă, Mihai Ciocanu în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Colaborarea moldo-română în domeniul sănătății, oportunități deschise”, organizată de Agenția de presă IPN.

„Nu există mari impedimente în realizarea acestor proiecte. Este foarte important ca echipele de management în cadrul instituțiilor medicale să fie informate și să insiste să scrie aceste proiecte. Este foarte important ca orice instituție medicală să aibă desemnate persoane care să fie responsabile de lansarea, scrierea și managementul acestor proiecte transfrontaliere. Evident că există, poate, unele impedimente în sensul că toată documentația pentru proiectele transfrontaliere, odată ce ele sunt finanțate și de resurse de la Comisia Europeană, ele trebuie să fie scrise în limba engleză”, a declarat Mihai Ciocanu.

Directorul Institutului de Medicină Urgentă spune că România, dar și autoritățile competente de la Chișinău sunt deschise acestor colaborări și oferă suport necondiționat.

„Noi avem o bună conlucrare cu colegii noștri, atât de la unitatea de management, atât și de la unitatea de supraveghere a proiectelor transfrontaliere. Sunt foarte atașați de noi. De fiecare dată ne sprijină inițiativele noastre. În primele proiecte pe care le-am derulat împreună am avut parte și de instruire în domeniul de management al proiectelor transfrontaliere, de contabilitate, de audit. Cel mai important lucru este faptul că, încadrându-ne în aceste proiecte transfrontaliere, europene, noi putem să fim în pas cu tendințele globale de dezvoltare a diverselor specialități, profesii medicale. Evident că noi suntem axați mai mult pe medicina de urgență, acordarea primului ajutor medical în caz de urgențe medico-chirurgicale și pe intervenții chirurgicale pe diverse profiluri. În aceste domenii, evident că aceste proiecte ne permit nouă să stabilim această colaborare cu diverse instituții medicale”, a spus Mihai Ciocanu.

Mihai Ciocanu susține că un următor obiectiv în cadrul proiectelor transfrontaliere ar fi construirea unei platforme de aterizare a helicopterelor, întrucât uneori orice minut este important pentru a salva viața unui om. Mai cu seamă atunci când este vorba de un accident vascular, în acest sens, actualmente, obiectivul este de a construi o astfel de platformă. „Am vrea să construim, să extindem proiectul SMURD 2 în proiectul SMURD 3 și să construim această platformă de aterizare a helicopterelor nemijlocit pe teritoriul institutului”, a menționat Mihai Ciocanu.

Întrebat fiind dacă toate aceste proiecte ar fi putut fi realizate fără suportul României, Mihai Ciocanu a declarat ca acest lucru nu ar fi fost posibil. „Odată fiind încadrați în proiectele transfrontaliere, guvernul și mai cu seamă Ministerul Sănătății își asumă și el niște responsabilități de cofinanțare. De asemenea, motivarea este un factor foarte important atunci când apare această ocazie, evident că se constituie o echipă care începe să lucreze, iar în situații fără aceste oportunități, noi suntem mai amorfi, mai puțin motivați pentru a face ceva. Spre exemplu, noi acum suntem în elaborarea a trei proiecte transfrontaliere care sunt în diverse domenii, inclusiv în domeniul de dezvoltare a resurselor umane, în domeniul SMURD 3 pentru heleport și ne dorim un proiect de infrastructură care ar ține de reabilitarea totală a blocului unde noi pregătim alimentația pacienților”, a declarat Mihai Ciocanu.

Dezbaterea se desfășoară în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare”, realizat de Agenția de presă IPN cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Republica Moldova a cucerit trei medalii și două mențiuni de onoare la Olimpiada internațională de matematică. Lotul național a obținut o medalie de argint și două de bronz în cadrul competiției desfășurate în perioada 9-21 iulie, la Shanghai, în China, transmite IPN.

Medalia de argint a fost câștigată de Alin Popescu. Medaliile de bronz au fost obținute de Marius Cerlat și Alexandr Ivanicichin, iar mențiunile de onoare au revenit Anastasiei Corsac și lui Vladislav Smochină. Toți cei cinci elevi învață la Liceul Teoretic „Orizont” din Durlești, municipiul Chișinău.

La competiție au participat 666 de elevi din 117 țări. Republica Moldova a fost reprezentată de șase elevi și doi profesori. Echipa a fost condusă de Valeriu Guțu, doctor în științe fizico-matematice și conferențiar universitar la Universitatea de Stat din Moldova, iar conducător adjunct a fost Evghenii Cuznețov, doctor în științe fizico-matematice, cercetător la Institutul de Matematică și Informatică „Vladimir Andrunachievici” al Universității de Stat din Moldova.

Ministerul Educației și Cercetării a transmis felicitări elevilor premiați, profesorilor și părinților acestora. Totodată, instituția a adresat mulțumiri membrilor Consiliului olimpic republican la matematică pentru implicarea în pregătirea lotului național.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025