Mediul de afaceri cere modificări la proiectul politicii fiscale pentru 2027

Mai multe organizații și reprezentanți ai mediului de afaceri au cerut revizuirea unor prevederi din proiectul politicii fiscale pentru 2027, în cadrul consultărilor publice organizate de Comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Printre măsurile contestate se numără majorarea cotei TVA și a impozitului pe venit, precum și creșetrea accizelor aplicate unor produse, transmite IPN.

Directoarea executivă a Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova, Inga Pascal, a cerut menținerea cotei reduse de TVA la zahăr, în condițiile în care proiectul prevede majorarea acesteia de la 8% la 20%. Potrivit calculelor prezentate în cadrul consultărilor, dacă majorarea s-ar reflecta integral în prețul final, zahărul s-ar putea scumpi cu aproximativ 7%.

Nemulțumiri au formulat și reprezentanții procesatorilor de fructe și legume. Mircea Manole, reprezentantul asociației „Speranța-Cons”, a contestat majorarea TVA pentru porumbul dulce de la 8% la 20% și pentru mazăre la 12%, argumentând că aceste produse sunt folosite ca materie primă de industria locală de procesare.

Totodată, Nadejda Rusu, reprezentanta Asociației Moldova Fruct, a cerut să nu fie majorată acciza la motorină cu 20% anual în perioada 2027-2029 fără un mecanism clar de compensare. Ea a solicitat, de asemenea, menținerea cotei actuale de TVA pentru materialul săditor pomicol și viticol și a criticat majorarea impozitului pe venit pentru gospodăriile țărănești.

La rândul său, Alexandru Bădărău, directorul executiv al Asociației Producătorilor de Lavandă, a estimat că majorarea TVA de la 8% la 12%, în lipsa unui mecanism de compensare sau a taxării inverse, ar putea însemna cel puțin 600–700 de milioane de lei care ar rămâne temporar la buget, până la restituirea TVA către agricultori. El a spus că nu este clar când va fi restituită această sumă.

O altă prevedere contestată vizează asociațiile de economii și împrumut. Reprezentanții acestora au atras atenția că impozitul pe venit ar urma să crească de la 0% la 18% și au cerut păstrarea facilității fiscale. Ei au argumentat că aceste asociații deservesc în special populația și micile afaceri din localitățile rurale, inclusiv persoanele care nu au acces la credite bancare. Președintele comisiei parlamentare, Marcel Spătari, a admis că impactul unei asemenea modificări este mare și a spus că subiectul va fi analizat suplimentar.

Și reprezentanții industriei băuturilor au solicitat reexaminarea unor măsuri fiscale. Aceștia menționează că introducerea accizei, împreună cu sistemul de depozit pentru ambalaje, ar putea duce la majorarea prețurilor cu 30-34% și la reducerea consumului.

Proiectul politicii fiscale pentru 2027 urmează să fie examinat în lectura a doua de Parlament. Până atunci, propunerile și obiecțiile formulate în cadrul consultărilor vor fi analizate de autoritățile responsabile.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Mediul de afaceri cere modificări la proiectul politicii fiscale pentru 2027

Mai multe organizații și reprezentanți ai mediului de afaceri au cerut revizuirea unor prevederi din proiectul politicii fiscale pentru 2027, în cadrul consultărilor publice organizate de Comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Printre măsurile contestate se numără majorarea cotei TVA și a impozitului pe venit, precum și creșetrea accizelor aplicate unor produse, transmite IPN.

Directoarea executivă a Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova, Inga Pascal, a cerut menținerea cotei reduse de TVA la zahăr, în condițiile în care proiectul prevede majorarea acesteia de la 8% la 20%. Potrivit calculelor prezentate în cadrul consultărilor, dacă majorarea s-ar reflecta integral în prețul final, zahărul s-ar putea scumpi cu aproximativ 7%.

Nemulțumiri au formulat și reprezentanții procesatorilor de fructe și legume. Mircea Manole, reprezentantul asociației „Speranța-Cons”, a contestat majorarea TVA pentru porumbul dulce de la 8% la 20% și pentru mazăre la 12%, argumentând că aceste produse sunt folosite ca materie primă de industria locală de procesare.

Totodată, Nadejda Rusu, reprezentanta Asociației Moldova Fruct, a cerut să nu fie majorată acciza la motorină cu 20% anual în perioada 2027-2029 fără un mecanism clar de compensare. Ea a solicitat, de asemenea, menținerea cotei actuale de TVA pentru materialul săditor pomicol și viticol și a criticat majorarea impozitului pe venit pentru gospodăriile țărănești.

La rândul său, Alexandru Bădărău, directorul executiv al Asociației Producătorilor de Lavandă, a estimat că majorarea TVA de la 8% la 12%, în lipsa unui mecanism de compensare sau a taxării inverse, ar putea însemna cel puțin 600–700 de milioane de lei care ar rămâne temporar la buget, până la restituirea TVA către agricultori. El a spus că nu este clar când va fi restituită această sumă.

O altă prevedere contestată vizează asociațiile de economii și împrumut. Reprezentanții acestora au atras atenția că impozitul pe venit ar urma să crească de la 0% la 18% și au cerut păstrarea facilității fiscale. Ei au argumentat că aceste asociații deservesc în special populația și micile afaceri din localitățile rurale, inclusiv persoanele care nu au acces la credite bancare. Președintele comisiei parlamentare, Marcel Spătari, a admis că impactul unei asemenea modificări este mare și a spus că subiectul va fi analizat suplimentar.

Și reprezentanții industriei băuturilor au solicitat reexaminarea unor măsuri fiscale. Aceștia menționează că introducerea accizei, împreună cu sistemul de depozit pentru ambalaje, ar putea duce la majorarea prețurilor cu 30-34% și la reducerea consumului.

Proiectul politicii fiscale pentru 2027 urmează să fie examinat în lectura a doua de Parlament. Până atunci, propunerile și obiecțiile formulate în cadrul consultărilor vor fi analizate de autoritățile responsabile.

Acordul pentru construcția unei noi stații de captare a apei din râul Nistru în cadrul proiectului de construcție a apeductului magistral Chișinău–Strășeni–Călărași a fost semnat marți la Chișinău. Documentul stabilește responsabilitățile celor 14 instituții și entități implicate în realizarea proiectului, transmite IPN.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale menționează că, pe lângă noua stație de captare, vor fi construite două stații de pompare și conducte de conexiune. Acestea vor asigura alimentarea cu apă atât pentru municipiul Chișinău, cât și pentru raioanele Strășeni și Călărași.

Acordul a fost semnat în cadrul proiectului „Programul Deschis de Dezvoltare Urbană” care beneficiază de un grant de 14 milioane de euro, acordat de Guvernul Germaniei prin intermediul Băncii de Dezvoltare KfW.

Autoritățile publice locale și operatorii din Chișinău, Strășeni și Călărași vor contribui la pregătirea infrastructurii și la organizarea viitoarei administrări a serviciilor. Prezent la semnarea acordului, primarul general, Ion Ceban, a solicitat urgentarea proiectului de construcție a noii stații de captare de la Vadul lui Vodă, ținând cont de situația anului curent.

Programul este complementar proiectului în derulare „Îmbunătățirea infrastructurii de apă în Moldova Centrală”, care prevede construcția apeductului magistral Chișinău-Strășeni-Călărași și conectarea acestuia la rețeaua de apă administrată de compania „Apă-Canal” Chișinău, care va opera și apeductul magistral. Investiția totală se ridică la 45 de milioane de euro.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025