Sistemul de educație și sistemul de sănătate au reacționat operativ la nevoile copiilor din familiile refugiate. De această părere este directoarea executivă a Asociației Obștești AVE Copiii, Mariana Ianachevici. „Operativ, Ministerul Sănătății a elaborat un ordin pentru a asigura acces la serviciile de asistență medicală pentru copii. La fel, copiilor li s-a dat acces atât la școală din Republica Moldova, cât și la școala online ucraineană”. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică „Ce vor ține minte copiii ucraineni despre război, țări și oameni?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Mariana Ianachevici a spus că Asociația îi ajută pe copii să aibă acces la serviciile medicale, dar precizează că în acest domeniu mai sunt niște probleme care trebuie rezolvate, inclusiv lipsa capacității de procurare a medicamentelor. „Noi încercăm să-i direcționăm pe copii spre medicii de familie. Dar problema în domeniul sănătății este că nu prea avem capacitatea de procurare a medicamentelor. De exemplu, la centrele de plasament de la Bălți necesitatea de asistență medicală este mai mare. Astăzi, mi-a venit un cont de 20 de mii de lei pentru medicamente”, a menționat Mariana Ianachevici.
Referindu-se la accesul la educație, directoarea executivă a subliniat că 500 de copii deja sunt înrolați în sistemul național de învățământ. Din această categorie fac parte și copii care frecventează școlile de limbă română. „La Ungheni, de exemplu, în una din localități există o familie care și-a înscris copiii într-o școală din comunitatea respectivă. Deși școala este românească, copiii s-au încadrat foarte repede”, a subliniat Mariana Ianachevici.
Potrivit ei, în toate centrele de plasament trebuie asigurat acces la educația de la distanță, pentru că nu toți frecventează școlile din Republica Moldova. „Există copii care nu prea au un telefon sau un laptop. De aceea, în toate centrele de plasament trebuie să încercăm să punem la dispoziție niște instrumente IT care să le ajute să aibă accesul mai ușor la internet, respectiv, la școala online ucraineană”, a punctat Mariana Ianachevici.
În altă ordine de idei, Mariana Ianachevici a subliniat că subiectul despre asistență juridică pentru copii este unul multiaspectual, mai ales în cazul în care copilul este fără însoțitor sau când minorul nu dispune de acte ce confirmă existența însoțitorului.
„Pot fi telefonată la orice oră de Poliția de Frontieră, atunci când este vorba de un copil neînsoțit sau care este însoțit de cineva care nu are un act legal pentru însoțire. De la frontieră îi aducem pe copii la centre de plasament. De exemplu, spre ieșirea din Republica Moldova, sunt copii care deja de vreo trei zile nu prea pot să iasă, pentru că nu se mai acceptă declarațiile scrise de părinți. În plus, noi avem copii care vin din zona Herson care nu este controlată de autoritățile ucrainene. Este inuman și total inacceptabil să cerem ca însoțitorii acestor copii să aibă o procură legală, pentru că ea nu va exista”, a spus Mariana Ianachevici.
De asemenea, directoarea executivă a menționat importanța asigurării ajutorului psihologic atât pentru copii, cât și pentru părinții acestora. Ea a spus că psihologii din Republica Moldova încearcă să facă tot posibilul ca să-i ajute pe refugiații, dar există problema lingvistică. De aceea, Asociația încercă să angajeze cât mai mulți psihologi ucraineni.
„La Bălți, de exemplu, am angajat o doctoriță, ucraineancă refugiată, care face consultările în limba ucraineană pentru populația de la centrele de plasament. Oamenii la început spuneau că nu au nevoie de consultație psihologică și această este o reacție naturală. Dar, de săptămâna trecută, am început deja să le oferim asemenea consultații. Am găsit și câțiva educatori din rândul refugiaților. Aceștia vor organiza grupuri de suport în care copiii pot să interacționeze la anumite teme pe care le au și să încerce să le depășească împreună”, a spus ea.
Vorbind despre amintirile cu care vor rămâne copiii ucraineni despre război, Mariana Ianachevici s-a referit la desenele micuților de la Centrul de plasament de la Ungheni care „sunt foarte sugestive și redau clar situația din care au venit copiii. În desene apare câte un avion care zboară, flash-uri de foc desenate cu roșu, predomină culori negre care fie vin din nori, fie din imitațiile de explozii. Totodată, apar niște umbre de oameni pe care îi consideră răi. Vom organiza o expoziție mică de desene și toți vizitatorii vor putea să vadă ce impresii au copiii despre război”, a spus ea.
Dezbaterea publică la tema „Ce vor ține minte copiii ucraineni despre război, țări și oameni?”, organizată de IPN, a fost ediția a 235-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.