Mandatul a 17 deputați a fost obținut cu voturile venite din diasporă, expert

La alegerile parlamentare din 28 septembrie a fost înregistrată cea mai ridicată prezență la vot într-un scrutin parlamentar din ultimii 10 ani. Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, menționează că  mandatul a 17 deputați a fost obținut cu voturile venite din diasporă, transmite IPN.

Veaceslav Ioniță evidențiază o mobilizare mai mare a tinerilor cu vârste între 18 și 25 de ani, în special din afara Chișinăului. Potrivit acestuia, implicarea activă a acestei categorii de alegători a influențat direct susținerea unui anumit concurent electoral.

Totodată, expertul remarcă o scădere a participării în rândul alegătorilor cu vârste între 56 și 75 de ani – o categorie care, conform estimărilor, ar susține un alt concurent. „Circa 15.000 de cetățeni nu au participat la vot, din motive neclare”, a declarat Veaceslav Ioniță, vineri, în cadrul emisiunii sale de autor.

La scrutinul din 28 septembrie s-au prezentat la urne peste 1 milion 608 mii de alegători. Dintre aceștia, peste 1 milion 315 mii au fost cetățeni din țară, iar mai mult de 281 de mii – alegători din diaspora. De asemenea, aproximativ 12 300 de persoane din stânga Nistrului și-au exercitat dreptul la vot.

„Ultima dată când peste 1 milion 600 de mii de moldoveni au mers la urne la alegeri parlamentare a fost în 2014. În rest, doar în turul doi al alegerilor prezidențiale s-a mai înregistrat o prezență similară”, a subliniat Ioniță.

Expertul a adăugat că ponderea diasporei în rezultatul alegerilor este în continuă creștere. Dacă în 2005 voturile din afara țării reprezentau doar 1% din total, la alegerile din 2025 diaspora a contribuit cu 17,5%. „Mandatul a 17 deputați a fost obținut cu voturile venite din diasporă”, a menționat Ioniță, subliniind și faptul că remitențele transmise de moldovenii din străinătate reprezintă 17% din veniturile Bugetului Public Național.

Parlamentul Republicii Moldova este format din 101 deputați. Alegerile pentru legislatura a XII-a s-au soldat cu victoria forțelor proeuropene, Partidul Acțiune și Solidaritate obținând peste jumătate din voturile exprimate.

Comisia Electorală Centrală va sesiza Ministerul Justiției pentru inițierea procedurii de dizolvare a patru partide politice care nu au prezentat, în mod repetat, rapoartele privind gestiunea financiară. Este vorba despre Partidul Socialist din Moldova, Partidul Politic „Uniunea Creștin-Socială din Moldova”, Partidul Politic „Șansă” și Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, transmite IPN.

Decizia a fost aprobată în ședința de marți a CEC, după ce instituția a constatat că formațiunile nu și-au îndeplinit obligațiile de raportare în termenul și condițiile prevăzute de legislație.

Potrivit CEC, 57 de partide au depus rapoartele financiare în termenul legal, până pe 15 iulie, prin intermediul Sistemului informațional specializat „Control financiar”. Alte două formațiuni – Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova și Partidul Politic Mișcarea Reformei Sociale – au prezentat documentele după expirarea termenului, dar înainte de adoptarea deciziei CEC.

Totodată, Comisia a aplicat sancțiuni complementare pentru două formațiuni. Partidul Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei va fi lipsită timp de 12 luni de alocațiile de la bugetul de stat acordate în funcție de rezultatele obținute la alegerile locale generale din 2023.

De asemenea, Partidul Politic „Uniunea Creștin-Socială din Moldova” nu va beneficia, timp de șase luni, de alocațiile aferente rezultatelor obținute la alegerile locale generale din 2023 și la alegerile parlamentare din 2025.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Mandatul a 17 deputați a fost obținut cu voturile venite din diasporă, expert

La alegerile parlamentare din 28 septembrie a fost înregistrată cea mai ridicată prezență la vot într-un scrutin parlamentar din ultimii 10 ani. Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, menționează că  mandatul a 17 deputați a fost obținut cu voturile venite din diasporă, transmite IPN.

Veaceslav Ioniță evidențiază o mobilizare mai mare a tinerilor cu vârste între 18 și 25 de ani, în special din afara Chișinăului. Potrivit acestuia, implicarea activă a acestei categorii de alegători a influențat direct susținerea unui anumit concurent electoral.

Totodată, expertul remarcă o scădere a participării în rândul alegătorilor cu vârste între 56 și 75 de ani – o categorie care, conform estimărilor, ar susține un alt concurent. „Circa 15.000 de cetățeni nu au participat la vot, din motive neclare”, a declarat Veaceslav Ioniță, vineri, în cadrul emisiunii sale de autor.

La scrutinul din 28 septembrie s-au prezentat la urne peste 1 milion 608 mii de alegători. Dintre aceștia, peste 1 milion 315 mii au fost cetățeni din țară, iar mai mult de 281 de mii – alegători din diaspora. De asemenea, aproximativ 12 300 de persoane din stânga Nistrului și-au exercitat dreptul la vot.

„Ultima dată când peste 1 milion 600 de mii de moldoveni au mers la urne la alegeri parlamentare a fost în 2014. În rest, doar în turul doi al alegerilor prezidențiale s-a mai înregistrat o prezență similară”, a subliniat Ioniță.

Expertul a adăugat că ponderea diasporei în rezultatul alegerilor este în continuă creștere. Dacă în 2005 voturile din afara țării reprezentau doar 1% din total, la alegerile din 2025 diaspora a contribuit cu 17,5%. „Mandatul a 17 deputați a fost obținut cu voturile venite din diasporă”, a menționat Ioniță, subliniind și faptul că remitențele transmise de moldovenii din străinătate reprezintă 17% din veniturile Bugetului Public Național.

Parlamentul Republicii Moldova este format din 101 deputați. Alegerile pentru legislatura a XII-a s-au soldat cu victoria forțelor proeuropene, Partidul Acțiune și Solidaritate obținând peste jumătate din voturile exprimate.

Lucrările de reparație a străzii Mitropolit Dosoftei din capitală, pe tronsonul cuprins între străzile Henri Coandă și Mihai Viteazul, încep miercuri, 22 iulie. Potrivit autorităților municipale, circulația rutieră va fi restricționată parțial până pe 30 august, prin închiderea etapizată a benzilor de circulație, transmite IPN.

Lucrările includ reabilitarea carosabilului, înlocuirea bordurilor, reparația trotuarelor și amenajarea unor noi locuri de parcare.

Municipalitatea îndeamnă șoferii să respecte semnalizarea rutieră temporară instituită pe durata lucrărilor și să manifeste prudență în zona șantierului.

Totodată, participanții la trafic sunt îndemnați să opteze, pe cât posibil, pentru rute alternative, pentru a evita ambuteiajele și a facilita desfășurarea lucrărilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025