Unul dintre cele mai utilizate subiecte în campaniile de dezinformare din Republica Moldova în ultimii ani a fost cel al migranților. În special în perioade electorale sau în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană, în spațiul public apar frecvent afirmații potrivit cărora țara ar urma să primească zeci sau sute de mii de migranți din Africa sau Asia, că aceștia vor beneficia de locuințe și indemnizații din bani publici sau că Bruxellesul ar obliga Chișinăul să accepte migranți relocați din statele UE. Verificarea documentelor oficiale, a legislației și a datelor publice arată însă că aceste afirmații sunt complet false.

Ce înseamnă, de fapt, „migrant”?

Una dintre principalele surse de confuzie este chiar termenul „migrant”, folosit adesea ca sinonim pentru „refugiat” sau „solicitant de azil”, deși reprezintă noțiuni diferite.

Migrantul este acea persoană care își schimbă țara de reședință, indiferent dacă o face pentru muncă, studii, reunificarea familiei sau din alte motive. Refugiatul este persoana care fuge din cauza războiului, persecuțiilor sau violenței și beneficiază de protecție internațională. Solicitantul de azil este persoana care cere această formă de protecție, iar cererea sa urmează să fie examinată de autorități.

În Republica Moldova există toate aceste categorii de persoane, însă ele sunt reglementate diferit de legislația națională și internațională.

Mitul nr. 1: „Moldova este invadată de migranți”

Aceasta este probabil cea mai răspândită narațiune din ultimii ani. În special pe rețelele sociale au circulat mesaje potrivit cărora autoritățile ar pregăti aducerea în Republica Moldova a sute de mii de migranți din Africa sau Asia.

În realitate, nu există nicio decizie a autorităților moldovene sau a Uniunii Europene care să prevadă relocarea în masă a migranților în Republica Moldova. Organizațiile specializate în combaterea dezinformării precum Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării – STRATCOM sau proiectul Stopfals! al Asociației Presei Independente au publicat analize detaliate care arată exact cum aceste informații au fost inventate sau scoase din context.

De exemplu, pe canalele de Telegram și TikTok s-a răspândit masiv ideea că guvernarea pro-europeană aduce în secret 300 de mii de migranți din Asia ca să înlocuiască populația.

Experții de la Stopfals.md au demonstrat cum cifra de 300 de mii a fost preluată distorsionat dintr-o emisiune economică de la postul de televiziune Moldova 1. Ministrul dezvoltării economice vorbea pur teoretic despre deficitul structural de forță de muncă necesar pentru ca economia Moldovei să ajungă la productivitatea din UE.

În același timp, Republica Moldova continuă să fie mai degrabă o țară din care oamenii emigrează decât una în care imigrația este masivă. Chiar și în contextul războiului din Ucraina, mulți dintre refugiați au folosit Moldova ca țară de tranzit, iar cei rămași beneficiază de un regim special de protecție temporară, care le permite să locuiască legal, să muncească și să beneficieze de servicii medicale și educaționale. Conform datelor oficiale, zeci de mii de persoane sunt înregistrate în acest program. Fondurile alocate acestora provin în cea mai mare parte de la Uniunea Europeană, Agenția ONU pentru Refugiați, Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie și Guvernele țărilor partenere.

Mitul nr. 2: „Migranții primesc case, bani și privilegii”

Un alt mesaj întâlnit frecvent este cel potrivit cărora că persoanele venite din alte state primesc locuințe gratuite, salarii sau indemnizații mai mari decât cetățenii Republicii Moldova.

În realitate, legislația nu prevede asemenea beneficii din partea statului. Persoanele care solicită azil sau beneficiază de protecție temporară pot primi doar asistența minimă necesară pentru supraviețuire, cum ar fi cazare temporară, acces la servicii medicale de bază și sprijin umanitar. Aceste măsuri sunt prevăzute de convențiile internaționale privind protecția refugiaților și nu reprezintă privilegii permanente. În plus, o mare parte a sprijinului este asigurat de organizațiile internaționale precum agențiile ONU sau Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie.

În cazul lucrătorilor străini veniți în Republica Moldova, aceștia sunt angajați în baza contractelor individuale de muncă și sunt remunerați de angajatori, nu din ajutoare date de stat. Mai mult, fiind vorba de venituri oficiale, taxele și impozitele pe salariile muncitorilor străini merg direct la bugetul de stat.

Mitul nr. 3: „Uniunea Europeană obligă Moldova să accepte migranți”

Această afirmație apare periodic în discursul politic și în postările distribuite pe rețelele sociale.

În realitate, nici Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și nici procesul de aderare nu conțin prevederi prin care Republica Moldova să fie forțată să primească migranți relocați din alte state membre.

Mai multe falsuri privind presupuse planuri ale UE de a trimite migranți în Republica Moldova au fost demontate în ultimii ani de platformele de fact-checking, Stop Fals!, PressCheck și MediaCritica.

Mitul nr. 4: „Migranții aduc criminalitate”

Un alt stereotip frecvent întâlnit este asocierea automată dintre migrație și creșterea criminalității.

Specialiștii în domeniul migrației atrag atenția – iar rapoartele oficiale și bazele de date de la Inspectoratul General pentru Migrație și Ministerul Afacerilor Interne subliniază – că o astfel de legătură nu poate fi făcută în lipsa unor date statistice care să demonstreze acest lucru. Persoanele aflate legal pe teritoriul Republicii Moldova sunt supuse acelorași legi și răspund penal în aceleași condiții ca orice altă persoană.

În cazul refugiaților sau al solicitanților de azil, verificările de securitate și procedurile administrative sunt obligatorii înainte de acordarea unui statut legal.

De ce are nevoie Moldova de lucrători străini?

În ultimii ani, deficitul de forță de muncă a determinat tot mai multe companii din Republica Moldova să recruteze angajați din state asiatice, precum India, Nepal, Bangladesh sau Sri Lanka.

Acești oameni nu sunt refugiați și nici solicitanți de azil. Ei vin în baza permiselor legale de muncă, plătesc taxe și contribuții și activează în domenii precum construcțiile, industria alimentară, agricultura, logistica sau HoReCa.

Conform raportărilor oficiale emise de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, necesarul de forță de muncă din Republica Moldova este în creștere, pe fondul emigrării populației și al îmbătrânirii. Baza de date a ANOFM înregistrează constant o medie fluctuantă de 10 mii – 12 mii de locuri de muncă vacante la nivel național. Peste 60% din totalul locurilor de muncă declarate de angajatori sunt concentrate în municipiul Chișinău, urmat de Bălți și raionul Ungheni.

Tocmai acest deficit este uneori prezentat în mod fals drept un plan de „înlocuire a populației”. Pe rețelele sociale (în special pe TikTok și Telegram) s-au viralizat clipuri în care se afirmă că guvernarea are un plan secret de a aduce 300 de mii de imigranți din Asia. Pe aceleași platforme sunt răspândite și narațiuni care susțin că „moldovenii sunt alungați intenționat din țară prin prețuri mari și sărăcie” pentru ca spațiul lor geografic să fie oferit unor culturi străine, considerate mai ieftine și mai ușor de controlat.

De ce sunt folosite aceste narațiuni?

Experții în combaterea dezinformării de la Comunitatea WatchDog.md au atras atenția în nenumărate rânduri asupra faptului că narațiunile anti-imigrație sunt un pilon principal al propagandei politice. Subiectul migrației fiind unul dintre cele mai eficiente pentru generarea fricii și polarizării sociale.

În Republica Moldova, narațiunile despre migranți au reapărut constant înaintea alegerilor sau în momente-cheie ale parcursului european. În ultimii ani au fost distribuite falsuri privind presupuse tabere pentru migranți, relocarea refugiaților din statele UE, obligarea Republicii Moldova să accepte cote de migranți sau acordarea unor privilegii speciale străinilor.

O analiză publicată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) arată că dezinformarea legată de presupuse privilegii acordate străinilor face parte din tacticile de manipulare a opiniei publice, al căror scop este decredibilizarea instituțiilor statului și a parteneriatelor europene ale Republicii Moldova.

Concluzie

Datele oficiale și legislația arată că Republica Moldova nu se confruntă cu un val de migrație ilegală și nici nu există dovezi că Uniunea Europeană ar obliga autoritățile de la Chișinău să accepte migranți relocați.

Pentru a evita dezinformarea, iată instituțiile și organizațiile de la care puteți obține date reale și verificate:

• Inspectoratul General pentru Migrație (IGM): Autoritatea subordonată Ministerului Afacerilor Interne (MAI) monitorizează și gestionează legal toate procesele de azil și ședere a străinilor, oferind date statistice transparente.
• Poliția de Frontieră a Republicii Moldova: Publică date oficiale în timp real despre fluxul transfrontalier și destructurarea eventualelor rețele de migrație ilegală.
• Ministerul Afacerilor Externe (MAE): Prin intermediul misiunilor diplomatice, asigură dialogul real cu partenerii europeni, cum ar fi Comisia Europeană, infirmând speculațiile privind presupuse cote impuse de relocare.
• Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) în Moldova: Organizație independentă care derulează proiecte de management al migrației alături de Guvern și oferă rapoarte obiective asupra fenomenului migrațional.

https://youtube.com/shorts/i3TisPJ4D3U?si=Ex9dfKMwePxzWt5A