„Limba română” propusă în mai multe legi

O inițiativă legislativă care prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în cinci acte legislative și normative a fost prezentată vineri, 18 octombrie, la un briefing de presă, de către deputatul fracțiunii ACUM, Platforma DA, Iurie Reniţă. Inițiativa este înaintată „în vederea restabilirii adevărului lingvistic și istoric cu privire la statutul limbii vorbite pe teritoriul Republicii Moldova”, transmite IPN.

Documentele în care se propune introducerea sintagmei „limba română” sunt: Codul jurisdicției constituționale, Legea cu privire la organizarea judecătorească, Regulamentul Parlamentului, Legea privind actele de stare civilă și Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Iurie Reniţă a amintit că magistrații Curții Constituționale au constatat, încă în 2018, desuetudinea Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (din 1 septembrie 1989), care operează cu sintagma „limba moldovenească”.

Potrivit unei alte inițiative legislative, prezentate de către deputatul fracțiunii PAS, Blocul ACUM, Lilian Carp, se propune modificarea și completarea Legii cu privire la fundațiile de caritate. Amendamentele vin să interzică acestora să desfășoară acțiuni care exprimă preferințe politice sau favorizează un partid, mișcare social-politică sau concurent electoral. Totodată, membrii consiliului fundației și ai altor organe ale acesteia nu pot fi persoane de demnitate publică, persoane aflate în funcții la un partid, mișcare social-politică, sau soțul/soția acestora.

Potrivit lui Lilian Carp, se propune ca fundațiile înregistrate până la intrarea în vigoare a acestei legi să aibă un termen de trei luni pentru reînregistrare. Cele care nu se vor conforma vor fi considerate autodizolvate și radiate din registrul fundațiilor.

Lilian Carp a mai spus că în Republica Moldova, pe parcursul ultimilor ani, multe fundații de caritate au fost utilizate în scopuri politice, iar tendința politicienilor este a le transforma într-un instrument de finanțare netransparentă a proiectelor lor politice, inclusiv pentru a le utiliza în campanii electorale.

Municipiul Chișinău găzduiește cea de-a XI-a ediție a festivalului sportiv internațional „Taur de aur” (23-26 iulie) /Manejul de Atletism /ora 10:30/.

Adunarea Populară a Găgăuziei, în colaborare cu Institutul Justiției Constituționale, organizează o conferință științifico-practică internațională cu tema: „Respectarea normelor constituționale în Republica Moldova – un test pentru statul de drept” /Casa de Cultură a municipiului Comrat /ora 11:00/.

Seniorii din capitală sunt invitați la o nouă ediție a spectacolelor muzicale, desfășurate în cadrul Proiectului socio-cultural de weekend „Dialog între generații” (25-26 iulie) /Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” /ora 16:00/.

În sectoarele capitalei se desfășoară campionatul municipal la șah și joc de dame pentru seniori /25-26 iulie/.

Primăria municipiului Chișinău desfășoară în sectoarele capitalei iarmaroace și târguri cu produse și mărfuri autohtone /25-26 iulie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

„Limba română” propusă în mai multe legi

O inițiativă legislativă care prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în cinci acte legislative și normative a fost prezentată vineri, 18 octombrie, la un briefing de presă, de către deputatul fracțiunii ACUM, Platforma DA, Iurie Reniţă. Inițiativa este înaintată „în vederea restabilirii adevărului lingvistic și istoric cu privire la statutul limbii vorbite pe teritoriul Republicii Moldova”, transmite IPN.

Documentele în care se propune introducerea sintagmei „limba română” sunt: Codul jurisdicției constituționale, Legea cu privire la organizarea judecătorească, Regulamentul Parlamentului, Legea privind actele de stare civilă și Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Iurie Reniţă a amintit că magistrații Curții Constituționale au constatat, încă în 2018, desuetudinea Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (din 1 septembrie 1989), care operează cu sintagma „limba moldovenească”.

Potrivit unei alte inițiative legislative, prezentate de către deputatul fracțiunii PAS, Blocul ACUM, Lilian Carp, se propune modificarea și completarea Legii cu privire la fundațiile de caritate. Amendamentele vin să interzică acestora să desfășoară acțiuni care exprimă preferințe politice sau favorizează un partid, mișcare social-politică sau concurent electoral. Totodată, membrii consiliului fundației și ai altor organe ale acesteia nu pot fi persoane de demnitate publică, persoane aflate în funcții la un partid, mișcare social-politică, sau soțul/soția acestora.

Potrivit lui Lilian Carp, se propune ca fundațiile înregistrate până la intrarea în vigoare a acestei legi să aibă un termen de trei luni pentru reînregistrare. Cele care nu se vor conforma vor fi considerate autodizolvate și radiate din registrul fundațiilor.

Lilian Carp a mai spus că în Republica Moldova, pe parcursul ultimilor ani, multe fundații de caritate au fost utilizate în scopuri politice, iar tendința politicienilor este a le transforma într-un instrument de finanțare netransparentă a proiectelor lor politice, inclusiv pentru a le utiliza în campanii electorale.

Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău a lansat o licitație publică pentru lucrări de reparație curentă și întreținere a suprafețelor din beton asfaltic ale platformei aerodromului. Valoarea estimată a contractului este de 67,2 milioane de lei, fără TVA, transmite IPN.

Potrivit anunțului publicat pe platforma de achiziții publice, ofertele pot fi depuse în perioada 3-17 august, după încheierea etapei de solicitare a clarificărilor, care se va desfășura până la 3 august.

Potrivit documentației tehnice, o mare parte din investiție este destinată reparației platformei nr. 1, unde sunt locurile de staționare ale aeronavelor. Devizul verificat pentru aceste lucrări este estimat la aproximativ 55 de milioane de lei, cu TVA inclus.

Reparațiile nu se limitează însă la zona unde staționează aeronavele, ci vizează și infrastructura utilizată zilnic de serviciile aeroportuare. Astfel, reparațiile includ și zona de legătură dintre punctul de control și platforma aerodromului, parcarea destinată autospecialelor aeroportuare, zona unde sunt amplasate atelierele și depozitele de materiale, precum și zona stației de alimentare cu combustibil. Totodată, vor fi executate lucrări și pe drumul de acces către terminalul de pasageri.

Caietul de sarcini arată că necesitatea intervențiilor a fost constatată în urma inspecțiilor tehnice. Documentația mai prevede că intervențiile vor fi executate în zone operaționale și cu acces restricționat, fără a afecta activitatea aeroportului.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025