Viaţa ca spectacol de teatru

Misiunea OSCE din R. Moldova găzduieşte pe parcursul lunii aprilie o dublă expoziţie. Soţii-pictorii, Ruslan şi Ala Streleţ, alături de sculptorii Veaceslav Zaitsev şi Veaceslav Jiglitski invită admiratorii de frumos să mediteze asupra vieţii prin prisma unor lucrări ce pun pe tapet crâmpeie din cotidian văzute ca un spectacol de teatru, transmite Info-Prim Neo.

Pictorii Ruslan şi Ala Streleţ sunt pentru a doua oară la OSCE. Acum trei ani ei, au mai prezentat o expoziţie. Anul acesta, artiştii au hotărât să expună lucrările sale împreună cu sculpturile lui Veaceslav Zaitsev şi Veaceslav Jiglitski.

„Jazz”, „Sărutul”, „Acuariu”, „Camera de joc”, „Arlechinii” sunt câteva titluri din colecţia de tablouri prezentate de Ala şi Ruslan Streleţ. Tema principală a acestora este viaţa văzută prin prisma jocului scenic, a spectacolului de zi cu zi, unde actorii principali sunt toţi oamenii. Tinerii artişti doresc să prezinte viaţa ca pe o evadare din griji şi probleme. „Noi, artiştii, vedem realitatea doar în aşa mod. Desigur, realitatea este mai dură, probleme există mereu, dar noi le vedem prin prisma unor jocuri, zâmbete, emoţii. Atmosfera tablourilor ţine poate chiar şi de fantastic. Este felul nostru de a percepe lumea, aşa cum ne-am dori noi să fie realitatea”, a explicat pictorul Ruslan Streleţ în cadrul ceremoniei de deschidere a expoziţiei. Potrivit artistului, toţi oamenii, de cele mai multe ori, poartă măşti pe care le scot doar când sunt în afara cotidianului. Iată de ce majoritatea picturilor lui Ruslan Streleţ au ca figuri centrale marionete, păpuşari, arlechini.

Aceeaşi atitudine o adoptă şi Ala Streleţ în lucrările sale. Potrivit ei, prin stilul non-figurativ pe care îl abordează, principală orientare este spre redarea emoţiilor, sentimentelor, trăirilor.

Cele 25 de lucrări ale pictorilor expuse aparţin curentelor post-tradiţionalism şi expresionism. Ruslan Streleţ spune că picturile sale se încadrează în post-tradiţionalism, iar cele ale Alei Streleţ aparţin mai mult curentelor expresionism şi non-figurativ. Acesta din urmă, spre deosebire de altele, este unul care redă foarte mult emoţiile şi trăirile, pune accent pe sentimente.

Directorul Centrul Expoziţional „Brâncuşi” şi criticul de artă, Tudor Braga, susţine că discursul plastic al soţilor Streleţ este unul comun. Potrivit sursei citate, în majoritatea tablourilor se explorează resursele oniricului, construite pe mai multe planuri. Se folosesc motive medievale, comune culturii europene, în special folclorul, precum şi ceea ce este pus în uz de către limbajul artei moderne. Astfel, criticul susţine că se observă îndeosebi un fel de gustare din tradiţiile spaniole, engleze şi italiene. Totodată, Tudor Braga este de părere că artiştii sunt continuatorii tradiţiilor naţionale. Aceste tendinţe se observă în câteva lucrări ale pictorilor prin punerea în valoare a principiilor simetriei şi prin trimiterea spre tradiţiile artei populare a coloristicii naţionale. Prin alternarea culorilor, în fiecare lucrare se obţine o stare de tensiune şi armonie simultan. Sub aspect tehnic pictorii optează pentru valorificarea inciziei cromatice, pentru modularea fiecărei culori şi pentru suprapunerea de culoare. Specialistul în artă este de părerea că tehnica şi cultura manevrată în cadrul fiecărei pânze este una rarisimă pentru arta din R. Moldova.

Soţii Ala şi Ruslan Streleţ expun în fiecare an lucrările lor în România, Ucraina, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, SUA şi alte ţări. În prezent, lucrările lor se regăsesc în colecţii particulare din R. Moldova, Ucraina, SUA, Olanda, Franţa, Finlanda etc. Ambii pictori sunt membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din R. Moldova.

Expoziţia din cadrul Misiunii OSCE este inedită şi prin faptul că aici sunt expuse şi 24 de sculpturi, realizate în mare parte din bronz. Faţă în faţă se întâlnesc două generaţii de sculptori. Astfel, pe de o parte, Veaceslav Zaitsev este reprezentantul generaţiei anilor 60, afirmat în arta plastică încă din timpul fostei URSS. Iar pe de altă parte, este reprezentantul generaţiei tinere a sculptorilor prin lucrările lui Veaceslav Jiglitski.

Tudor Braga spune că Veceslav Zaitsev este un sculptor care a cunoscut o evoluţie spectaculoasă de la abordările realiste reclamate de normele socialismului realist până la un limbaj al modernităţii. Pe când Veaceslav Jiglitski este un artist tânăr care experimentează cu forma şi creează lucrări extrem de elevate.

La fel ca şi soţii Streleţ, sculptorii expozanţi la OSCE au expuse până în prezent lucrări în cadrul unor expoziţii personale, dar şi în cadrul unor colecţii publice şi private în mai multe ţări ale lumii.

Comunicat de presă

Agenția de Investiții a lansat Studiul de Piață „Export Vision – Regatul Unit 2026”, destinat companiilor din Republica Moldova interesate să își extindă exporturile pe una dintre cele mai mari, competitive și exigente piețe de consum din Europa.

Cu aproximativ 70 de milioane de consumatori, un PIB de peste 3.500 de miliarde de euro și importuri de 839,5 miliarde de euro în 2025, Regatul Unit oferă oportunități importante companiilor capabile să răspundă cerințelor privind calitatea, conformitatea, prezentarea produsului și poziționarea comercială. În prezent, această țară se regăsește în top 20 destinații pentru exporturile Republicii Moldova.

Studiul identifică oportunități concrete atât pentru sectorul agroalimentar, cât și pentru industria prelucrătoare. Printre produsele moldovenești cu potențial se numără fructele proaspete și uscate, nucile, vinurile, sucurile, produsele de panificație și patiserie, precum și îmbrăcămintea, cablurile electrice, mobilierul și alte bunuri industriale. Analiza arată că, pentru mai multe dintre aceste categorii, cererea de import a Regatului Unit și capacitatea de export a Republicii Moldova au crescut concomitent în perioada 2021–2025.

Publicația oferă antreprenorilor informații despre profilul consumatorului britanic, structura pieței de retail, principalii importatori și distribuitori, dinamica schimburilor comerciale, procedurile vamale și cerințele aplicabile după Brexit. Totodată, studiul explică opțiunile de acces pe piață, de la exportul direct până la colaborarea cu importatori și distribuitori locali.

Documentul reprezintă un instrument practic pentru companiile care doresc să își evalueze potențialul, să își adapteze oferta și să pregătească o strategie realistă de intrare pe piața britanică.Agenția de Investiții a lansat Studiul de Piață „Export Vision – Regatul Unit 2026”, destinat companiilor din Republica Moldova interesate să își extindă exporturile pe una dintre cele mai mari, competitive și exigente piețe de consum din Europa.

Cu aproximativ 70 de milioane de consumatori, un PIB de peste 3.500 de miliarde de euro și importuri de 839,5 miliarde de euro în 2025, Regatul Unit oferă oportunități importante companiilor capabile să răspundă cerințelor privind calitatea, conformitatea, prezentarea produsului și poziționarea comercială. În prezent, această țară se regăsește în top 20 destinații pentru exporturile Republicii Moldova.

Studiul identifică oportunități concrete atât pentru sectorul agroalimentar, cât și pentru industria prelucrătoare. Printre produsele moldovenești cu potențial se numără fructele proaspete și uscate, nucile, vinurile, sucurile, produsele de panificație și patiserie, precum și îmbrăcămintea, cablurile electrice, mobilierul și alte bunuri industriale. Analiza arată că, pentru mai multe dintre aceste categorii, cererea de import a Regatului Unit și capacitatea de export a Republicii Moldova au crescut concomitent în perioada 2021–2025.

Publicația oferă antreprenorilor informații despre profilul consumatorului britanic, structura pieței de retail, principalii importatori și distribuitori, dinamica schimburilor comerciale, procedurile vamale și cerințele aplicabile după Brexit. Totodată, studiul explică opțiunile de acces pe piață, de la exportul direct până la colaborarea cu importatori și distribuitori locali.

Documentul reprezintă un instrument practic pentru companiile care doresc să își evalueze potențialul, să își adapteze oferta și să pregătească o strategie realistă de intrare pe piața britanică.

Disponibil în limba română Studiul poate fi descărcat aici sau pe pagina Agenției de Investiții la secțiunea Publicații.

DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Viaţa ca spectacol de teatru

Misiunea OSCE din R. Moldova găzduieşte pe parcursul lunii aprilie o dublă expoziţie. Soţii-pictorii, Ruslan şi Ala Streleţ, alături de sculptorii Veaceslav Zaitsev şi Veaceslav Jiglitski invită admiratorii de frumos să mediteze asupra vieţii prin prisma unor lucrări ce pun pe tapet crâmpeie din cotidian văzute ca un spectacol de teatru, transmite Info-Prim Neo.

Pictorii Ruslan şi Ala Streleţ sunt pentru a doua oară la OSCE. Acum trei ani ei, au mai prezentat o expoziţie. Anul acesta, artiştii au hotărât să expună lucrările sale împreună cu sculpturile lui Veaceslav Zaitsev şi Veaceslav Jiglitski.

„Jazz”, „Sărutul”, „Acuariu”, „Camera de joc”, „Arlechinii” sunt câteva titluri din colecţia de tablouri prezentate de Ala şi Ruslan Streleţ. Tema principală a acestora este viaţa văzută prin prisma jocului scenic, a spectacolului de zi cu zi, unde actorii principali sunt toţi oamenii. Tinerii artişti doresc să prezinte viaţa ca pe o evadare din griji şi probleme. „Noi, artiştii, vedem realitatea doar în aşa mod. Desigur, realitatea este mai dură, probleme există mereu, dar noi le vedem prin prisma unor jocuri, zâmbete, emoţii. Atmosfera tablourilor ţine poate chiar şi de fantastic. Este felul nostru de a percepe lumea, aşa cum ne-am dori noi să fie realitatea”, a explicat pictorul Ruslan Streleţ în cadrul ceremoniei de deschidere a expoziţiei. Potrivit artistului, toţi oamenii, de cele mai multe ori, poartă măşti pe care le scot doar când sunt în afara cotidianului. Iată de ce majoritatea picturilor lui Ruslan Streleţ au ca figuri centrale marionete, păpuşari, arlechini.

Aceeaşi atitudine o adoptă şi Ala Streleţ în lucrările sale. Potrivit ei, prin stilul non-figurativ pe care îl abordează, principală orientare este spre redarea emoţiilor, sentimentelor, trăirilor.

Cele 25 de lucrări ale pictorilor expuse aparţin curentelor post-tradiţionalism şi expresionism. Ruslan Streleţ spune că picturile sale se încadrează în post-tradiţionalism, iar cele ale Alei Streleţ aparţin mai mult curentelor expresionism şi non-figurativ. Acesta din urmă, spre deosebire de altele, este unul care redă foarte mult emoţiile şi trăirile, pune accent pe sentimente.

Directorul Centrul Expoziţional „Brâncuşi” şi criticul de artă, Tudor Braga, susţine că discursul plastic al soţilor Streleţ este unul comun. Potrivit sursei citate, în majoritatea tablourilor se explorează resursele oniricului, construite pe mai multe planuri. Se folosesc motive medievale, comune culturii europene, în special folclorul, precum şi ceea ce este pus în uz de către limbajul artei moderne. Astfel, criticul susţine că se observă îndeosebi un fel de gustare din tradiţiile spaniole, engleze şi italiene. Totodată, Tudor Braga este de părere că artiştii sunt continuatorii tradiţiilor naţionale. Aceste tendinţe se observă în câteva lucrări ale pictorilor prin punerea în valoare a principiilor simetriei şi prin trimiterea spre tradiţiile artei populare a coloristicii naţionale. Prin alternarea culorilor, în fiecare lucrare se obţine o stare de tensiune şi armonie simultan. Sub aspect tehnic pictorii optează pentru valorificarea inciziei cromatice, pentru modularea fiecărei culori şi pentru suprapunerea de culoare. Specialistul în artă este de părerea că tehnica şi cultura manevrată în cadrul fiecărei pânze este una rarisimă pentru arta din R. Moldova.

Soţii Ala şi Ruslan Streleţ expun în fiecare an lucrările lor în România, Ucraina, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, SUA şi alte ţări. În prezent, lucrările lor se regăsesc în colecţii particulare din R. Moldova, Ucraina, SUA, Olanda, Franţa, Finlanda etc. Ambii pictori sunt membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din R. Moldova.

Expoziţia din cadrul Misiunii OSCE este inedită şi prin faptul că aici sunt expuse şi 24 de sculpturi, realizate în mare parte din bronz. Faţă în faţă se întâlnesc două generaţii de sculptori. Astfel, pe de o parte, Veaceslav Zaitsev este reprezentantul generaţiei anilor 60, afirmat în arta plastică încă din timpul fostei URSS. Iar pe de altă parte, este reprezentantul generaţiei tinere a sculptorilor prin lucrările lui Veaceslav Jiglitski.

Tudor Braga spune că Veceslav Zaitsev este un sculptor care a cunoscut o evoluţie spectaculoasă de la abordările realiste reclamate de normele socialismului realist până la un limbaj al modernităţii. Pe când Veaceslav Jiglitski este un artist tânăr care experimentează cu forma şi creează lucrări extrem de elevate.

La fel ca şi soţii Streleţ, sculptorii expozanţi la OSCE au expuse până în prezent lucrări în cadrul unor expoziţii personale, dar şi în cadrul unor colecţii publice şi private în mai multe ţări ale lumii.

Instalarea sistemelor fotovoltaice, a pompelor de căldură și a bateriilor pentru stocarea energiei electrice va necesita mai puține acte și proceduri administrative. Parlamentul a aprobat în lectura a doua un proiect de lege care simplifică autorizarea acestor lucrări și stabilește reguli pentru amplasarea instalațiilor de stocare a energiei, transmite IPN.

Una dintre modificări prevede includerea instalațiilor de stocare a energiei electrice în categoria lucrărilor executate în regim simplificat. Astfel, pentru instalarea panourilor fotovoltaice și a pompelor de căldură la case individuale, duplexuri, locuințe înșiruite, blocuri, pe acoperișuri sau fațade, documentația de proiect va fi necesară doar pentru compartimentul de electricitate.

Proiectul stabilește și reguli pentru instalarea bateriilor de stocare în apropierea parcurilor fotovoltaice sau a altor obiective energetice, comerciale, agricole ori industriale. Documentația tehnică va fi limitată la strictul necesar, iar autoritățile nu vor putea solicita acte suplimentare fără un temei clar.

Cerințele tehnice vor putea include, după caz, aspecte legate de electricitate, automatizare, rezistența construcțiilor și protecția împotriva incendiilor. Pentru sistemele instalate în zone protejate sau în apropierea monumentelor istorice va fi necesar avizul autorității pentru protejarea patrimoniului cultural.

Autorii proiectului, deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate, susțin că simplificarea procedurilor va accelera investițiile în energie regenerabilă și va facilita instalarea soluțiilor de producere și stocare a energiei electrice.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025