Jumătate din populație consideră că Guvernul nu a implementat eficient programul de compensații

Aproximativ 50% din populație consideră că Guvernul nu a implementat eficient programul de compensații ale costurilor la energie. 42% consideră că Guvernul a implementat programul cât se poate de eficient. Iar 8% nu au știut ce să răspundă la acest subiect. Datele se conțin într-un studiu realizat IData, la comanda IPIS.

Într-o conferință de presă la IPN, Veronica Ateș, vicedirector executiv IData, a spus că cetățenii au menționat printre cauzele eșecului Guvernului în implementarea programului faptul că nu s-au luat corect în considerare veniturile și cheltuielile familiilor, dar și că suma alocată pentru compensații a fost prea mică.

Vadim Pistrinciuc, director executiv IPIS, spune că datele arată că oamenii apreciază faptul că sunt oferite compensații, dar cred că se putea și mai bine. I-a iritat pe oameni mai mult faptul că cineva cu venituri apreciate mai mari beneficiază de compensații egale cu cel care are venituri mai mici.

Oamenii ar fi preferat ca gazul să nu se fi scumpit. Totodată, o parte bună se încălzește cu lemne și e una când primești ajutor la contor și e altceva când primeșlti compensații la lemne, proces mai complicat.

La întrebarea cu răspuns multiplu privind fondurile de implementare a programului de compensare a costurilor la energie penru anul 2022-2023, aproximativ 50% au declarat că compensarea a fost posibilă datorită fondurilor și suportului Uniunii Europene. Pe al doilea loc în top trei răspunsuri se înscrie părerea precum că banii vin de la bugetul de stat – puțin peste 31%, dar și că banii au venit din creditele de la instituții financiare internaționale – peste 22%. Peste 14% din respondenți nu au știut cum să răspundă la această întrebare.

33% din respondenți au spus că oamenilor pe care îi cunosc li s-a atribuit incorect gradul de vulnerabilitate, spunând că oamenii cu adevărat săraci nu au primit compensația cuvenită. 24% au menționat că compensația a fost oferită corect, 29% consideră că gradul de vulnerabilitate nu a fost dedus corect și că oamenii cu posibilități financiare mari au primit compensații pe care nu trebuiau să le primească. Peste 13% nu au știut ce să spună la această întrebare.

Vadim Pistrinciuc consideră că e normal că oamenii ar fi vrut să nu existe crizele, să se poată face comerț cu toate țările, dar înțeleg impactul războiului, țin cont de asta. Oamenii leagă scumpirile inclusiv de război, rezultat fiind și ruperea relațiilor economice cu Federația Rusă.

Datele au fost colectate prin metoda față în față, pe un eșantion de 1130 de respondenți cu vârsta de peste 18 ani. Eșantionul este repreentativ la nivel national cu o eroare maximă de eșantionare de 2,9%. Datele au fost culese în perioada 16 august – 5 septembrie.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

La aproape o lună după ce Ministerul Sănătății a anunțat închiderea Secției de obstetrică și ginecologie a Spitalului raional Ștefan Vodă, invocând numărul redus de nașteri, instituția a suspendat ordinul de sistare a activității. Astfel, în următoarele două luni, va fi reevaluată capacitatea spitalului, iar nașterile vor fi în continuare direcționate către Spitalul raional Căușeni. Urgențele și afecțiunile ginecologice vor fi tratate la Ștefan Vodă, transmite IPN.

Ministerul Sănătății precizează că, în perioada reevaluării, vor fi analizate resursele umane disponibile, liniile de gardă, capacitatea blocului operator, serviciile de anestezie și terapie intensivă, neonatologia și dotarea instituției.

În cazul pacientelor cu urgențe obstetricale care se vor prezenta la Spitalul raional Ștefan Vodă, medicii vor acorda asistența necesară pentru stabilizare, ulterior acestea urmând să fie transferate în condiții de siguranță către Spitalul raional Căușeni.

Autoritățile susțin că decizia de suspendare a ordinului a fost luată după consultarea preocupărilor exprimate de locuitorii raionului, autoritățile locale și colectivul medical. O decizie finală privind activitatea secției va fi luată după finalizarea reevaluării, în funcție de rezultatele acesteia și de criteriile de siguranță medicală.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Jumătate din populație consideră că Guvernul nu a implementat eficient programul de compensații

Aproximativ 50% din populație consideră că Guvernul nu a implementat eficient programul de compensații ale costurilor la energie. 42% consideră că Guvernul a implementat programul cât se poate de eficient. Iar 8% nu au știut ce să răspundă la acest subiect. Datele se conțin într-un studiu realizat IData, la comanda IPIS.

Într-o conferință de presă la IPN, Veronica Ateș, vicedirector executiv IData, a spus că cetățenii au menționat printre cauzele eșecului Guvernului în implementarea programului faptul că nu s-au luat corect în considerare veniturile și cheltuielile familiilor, dar și că suma alocată pentru compensații a fost prea mică.

Vadim Pistrinciuc, director executiv IPIS, spune că datele arată că oamenii apreciază faptul că sunt oferite compensații, dar cred că se putea și mai bine. I-a iritat pe oameni mai mult faptul că cineva cu venituri apreciate mai mari beneficiază de compensații egale cu cel care are venituri mai mici.

Oamenii ar fi preferat ca gazul să nu se fi scumpit. Totodată, o parte bună se încălzește cu lemne și e una când primești ajutor la contor și e altceva când primeșlti compensații la lemne, proces mai complicat.

La întrebarea cu răspuns multiplu privind fondurile de implementare a programului de compensare a costurilor la energie penru anul 2022-2023, aproximativ 50% au declarat că compensarea a fost posibilă datorită fondurilor și suportului Uniunii Europene. Pe al doilea loc în top trei răspunsuri se înscrie părerea precum că banii vin de la bugetul de stat – puțin peste 31%, dar și că banii au venit din creditele de la instituții financiare internaționale – peste 22%. Peste 14% din respondenți nu au știut cum să răspundă la această întrebare.

33% din respondenți au spus că oamenilor pe care îi cunosc li s-a atribuit incorect gradul de vulnerabilitate, spunând că oamenii cu adevărat săraci nu au primit compensația cuvenită. 24% au menționat că compensația a fost oferită corect, 29% consideră că gradul de vulnerabilitate nu a fost dedus corect și că oamenii cu posibilități financiare mari au primit compensații pe care nu trebuiau să le primească. Peste 13% nu au știut ce să spună la această întrebare.

Vadim Pistrinciuc consideră că e normal că oamenii ar fi vrut să nu existe crizele, să se poată face comerț cu toate țările, dar înțeleg impactul războiului, țin cont de asta. Oamenii leagă scumpirile inclusiv de război, rezultat fiind și ruperea relațiilor economice cu Federația Rusă.

Datele au fost colectate prin metoda față în față, pe un eșantion de 1130 de respondenți cu vârsta de peste 18 ani. Eșantionul este repreentativ la nivel national cu o eroare maximă de eșantionare de 2,9%. Datele au fost culese în perioada 16 august – 5 septembrie.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Teatrul de Artă din Chișinău prezintă spectacolul „Un bărbat și mai multe femei” de Leonid Zorin, în regia lui Eugeniu Matcovschi /Centrul Cultural Odeon /ora 18:00/.

Continuă expoziția „Opera necunoscută a maeștrilor basarabeni” /Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” /30 iulie-16 august/.

Continuă expoziția personală Fără titlu a artistului Konstantin Benkovich organizată de Muzeul Național de Artă al Moldovei, în parteneriat cu Fundația ALT /MNAM /30 iulie-30 august/.

Continuă expoziția imersivă inspirată din mitologia și folclorul mistic al Republicii Moldova „Pădurea”, realizată de Milen Chelea /Galeria Plai / 23 iulie-6 august/.

Continuă expoziția „Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca fierului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei /22 iulie-4 septembrie/.

Continuă expoziția „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei /17 iulie-30 noiembrie/.

Continuă expoziția documentară „Ecou din trecut, pentru prezent și viitor”, dedicată memoriei victimelor deportărilor staliniste și unuia dintre cele mai tragice episoade din istoria Basarabiei /BNRM /3 iulie-3 august/.

Continuă expoziția „Firul identității! Costumul tradițional românesc în ilustrația de carte realizată de artiști plastici din Republica Moldova” /BNRM /25 iunie-15 august/.

Continuă expoziția grafică realizată de Lică Sainciuc, vernisată în cadrul Festivalului industriilor creative /Galeria Lutnița /5 iunie-31 iulie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025