Ion Negrei: Comunitatea internațională a recunoscut Unirea pe baza dreptului la autodeterminare

Poziția comunității internaționale față de Unirea Basarabiei cu România a fost exprimată oficial în timpul Conferinței de Pace de la Paris din 1919-1920.Opinia aparține istoricului Ion Negrei și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice la tema „Unirea 1918: de ce a fost necesară, de ce a fost posibilă?”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit istoricului, actul Unirii a fost recunoscut pe baza dreptului populației dintre Prut și Nistru la autodeterminare.

Istoricul Ion Negrei a explicat că Unirea Basarabiei cu România a fost un act legitim, recunoscut pe plan internațional și esențial pentru stabilitatea regiunii în contextul începutului secolului XX.

„Poziția comunității internaționale față de actul Unirii a fost demonstrată la Conferința de Pace de la Paris din 1919-1920. Atunci a fost recunoscută legitimitatea actului Unirii și României i s-a recunoscut dreptul de suveranitate asupra teritoriului Basarabiei”, a spus istoricul Ion Negrei.

Istoricul a evidențiat și argumentul istoric care a stat la baza legitimității Unirii: teritoriul dintre Prut și Nistru făcea parte din Moldova Medievală, având astfel o continuitate istorică firească în cadrul statului român.

„Participanții Conferinței de Pace de la Paris au pus în capul mesei principiul autodeterminării. Ei s-au convins că actul Unirii a avut loc în limitele respectării dreptului la autodeterminare a populației dintre Prut și Nistru. În plus, s-au axat pe dreptul istoric. Teritoriul Basarabiei este teritoriul istoric al Moldovei Medievale”, a mai spus Ion Negrei.

Negrei a subliniat că Unirea Basarabiei cu România nu a avut doar o importanță națională, ci și una europeană, contribuind la securitatea întregului continent. Prin recunoașterea internațională a Unirii, s-a reușit îndepărtarea pericolului extinderii Rusiei bolșevice.

„În plus, Unirea asigura și securitatea Europei. La Conferința de Pace de la Paris s-a specificat că prin recunoașterea dreptului de suveranitate a României asupra Basarabiei se asigură și securitatea Europei. România a luat controlul asupra acestui teritoriu și pericolul care venea din partea Rusiei în 1918-1920 a fost îndepărtat. Pentru că atunci Rusia ducea un război împotriva Poloniei și altor popoare ca să își extindă supremația bolșevică. Europa a devenit mai sigură prin recunoașterea Basarabiei ca parte componentă a României”, a punctat istoricul Ion Negrei.

Dezbaterea publică la tema „Unirea 1918: de ce a fost necesară, de ce a fost posibilă?” este ediția a 45-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Este vernisată expoziția „Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca fierului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei (22 iulie-4 septembrie) /ora 14:00/.

Continuă expoziția „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei /17 iulie-30 noiembrie/.

Continuă expoziția-concurs de artă contemporană: Salonul municipal din cadrul Festivalului „Te salut, Chișinău!”, ediția a VI-a, dedicat aniversării a 590 de ani ai orașului /Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” /8-26 iulie/.

Continuă expoziția documentară „Ecou din trecut, pentru prezent și viitor”, dedicată memoriei victimelor deportărilor staliniste și unuia dintre cele mai tragice episoade din istoria Basarabiei /BNRM /3 iulie-3 august/.

Continuă expoziția „Firul identității! Costumul tradițional românesc în ilustrația de carte realizată de artiști plastici din Republica Moldova” /BNRM /25 iunie-15 august/.

Continuă expoziția grafică realizată de Lică Sainciuc, vernisată în cadrul Festivalului industriilor creative /Galeria Lutnița /5 iunie-31 iulie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Ion Negrei: Comunitatea internațională a recunoscut Unirea pe baza dreptului la autodeterminare

Poziția comunității internaționale față de Unirea Basarabiei cu România a fost exprimată oficial în timpul Conferinței de Pace de la Paris din 1919-1920.Opinia aparține istoricului Ion Negrei și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice la tema „Unirea 1918: de ce a fost necesară, de ce a fost posibilă?”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit istoricului, actul Unirii a fost recunoscut pe baza dreptului populației dintre Prut și Nistru la autodeterminare.

Istoricul Ion Negrei a explicat că Unirea Basarabiei cu România a fost un act legitim, recunoscut pe plan internațional și esențial pentru stabilitatea regiunii în contextul începutului secolului XX.

„Poziția comunității internaționale față de actul Unirii a fost demonstrată la Conferința de Pace de la Paris din 1919-1920. Atunci a fost recunoscută legitimitatea actului Unirii și României i s-a recunoscut dreptul de suveranitate asupra teritoriului Basarabiei”, a spus istoricul Ion Negrei.

Istoricul a evidențiat și argumentul istoric care a stat la baza legitimității Unirii: teritoriul dintre Prut și Nistru făcea parte din Moldova Medievală, având astfel o continuitate istorică firească în cadrul statului român.

„Participanții Conferinței de Pace de la Paris au pus în capul mesei principiul autodeterminării. Ei s-au convins că actul Unirii a avut loc în limitele respectării dreptului la autodeterminare a populației dintre Prut și Nistru. În plus, s-au axat pe dreptul istoric. Teritoriul Basarabiei este teritoriul istoric al Moldovei Medievale”, a mai spus Ion Negrei.

Negrei a subliniat că Unirea Basarabiei cu România nu a avut doar o importanță națională, ci și una europeană, contribuind la securitatea întregului continent. Prin recunoașterea internațională a Unirii, s-a reușit îndepărtarea pericolului extinderii Rusiei bolșevice.

„În plus, Unirea asigura și securitatea Europei. La Conferința de Pace de la Paris s-a specificat că prin recunoașterea dreptului de suveranitate a României asupra Basarabiei se asigură și securitatea Europei. România a luat controlul asupra acestui teritoriu și pericolul care venea din partea Rusiei în 1918-1920 a fost îndepărtat. Pentru că atunci Rusia ducea un război împotriva Poloniei și altor popoare ca să își extindă supremația bolșevică. Europa a devenit mai sigură prin recunoașterea Basarabiei ca parte componentă a României”, a punctat istoricul Ion Negrei.

Dezbaterea publică la tema „Unirea 1918: de ce a fost necesară, de ce a fost posibilă?” este ediția a 45-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Parlamentul decide astăzi dacă acordă votul de încredere Guvernului propus de premierul desemnat Vasile Tofan și programului său de guvernare. Acesta a prezentat în plen prioritățile executivului și echipa de miniștri, înaintea votului deputaților, transmite IPN.

La începutul ședinței plenare, și-au înregistrat prezența 96 de deputați din totalul celor 101 aleși.

Vasile Tofan a urcat la tribuna Parlamentului la ora 11:13. Discursul premierului desemnat a durat aproape o oră. În acest timp, Vasile Tofan a prezentat principalele obiective ale programului de guvernare „Economie europeană, stat eficient”, insistând asupra reformelor economice, accelerării procesului de aderare la Uniunea Europeană, sprijinirii mediului de afaceri și eficientizării administrației publice.

După prezentarea programului și a echipei guvernamentale, ședința a continuat cu sesiunea de întrebări și răspunsuri, în cadrul căreia deputații i-au adresat premierului desemnat întrebări privind componența cabinetului de miniștri, prioritățile executivului și reformele pe care intenționează să le promoveze.

După mai bine de șase ore de întrebări și răspunsuri, vicepreședinta Parlamentului și lidera fracțiunii PAS, Doina Gherman, a cerut aplicarea prevederile articolului 108 din Regulamentul Parlamentului, punând capăt sesiunii de întrebări și răspunsuri adresate premierului desemnat și membrilor cabinetului propus. După încheierea dezbaterilor, Parlamentul urmează să supună la vot programul de guvernare și componența Guvernului. Pentru învestirea noului cabinet este necesar votul majorității deputaților aleși.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025