Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare? Dezbatere IPN

Zilele trecute au avut loc mai multe acțiuni publice, prin care organizatorii și participanții și-au exprimat dezacordul, uneori în termeni categorici, cu privire la unele modificări legislative pe care guvernarea ar avea intenția să le introducă în legătură cu Ziua Victoriei, marcată până acum pe 9 mai. Aceasta după ce în spațiul public s-a vorbit despre o anumită inițiativă legislativă care s-a aflat pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului de vinerea trecută, dar așa și nu a apucat să fie discutată, chiar dacă deputații au lucrat până seara târziu. Care sunt argumentele și scopurile acelei inițiative legislative au discutat participanții dezbaterii publice „Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare?”, organizate de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că al Doilea Război Mondial a avut loc în perioada 1 septembrie 1939 - 2 septembrie 1945. „A fost războiul a două coaliții militar-politice mondiale. A fost cel mai mare conflict armat din istoria omenirii. 62 de state din cele 74 existente în acel moment au fost implicate în acest război. Aproximativ 80% din populația lumii a fost implicată în acest război. Luptele au avut loc pe teritoriile Eurasiei și Africii, dar și în apele Oceanului Pacific, Oceanului Atlantic și Oceanului Înghețat de Nord”, a notat expertul.

Potrivit lui, Marele Război Patriotic, așa cum este numit el, a avut loc în perioada 22 iunie 1941 - 9 mai 1945. El reprezintă ceea ce se numește în istoriografie Frontul de Est al celui de-al Doilea Război Mondial. „A fost războiul Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste. Deci, doi aliați, peste o anumită perioadă de timp, au devenit inamici. Frontul de Est a fost, într-adevăr, una dintre componentele principale ale celui de-al Doilea Război Mondial. Denumirea de Marele Război Patriotic își are originea în istoriografia sovietică și este folosită încă pe larg, în special în Federația Rusă. Majoritatea țărilor lumii numesc Frontul de Est ceea în Rusia se numește Marele Război Patriotic”, explică Igor Boțan.

Mihail Druță, deputat din Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, a menționat că proiectul de lege menționat este o inițiativă legislativă întârziată. „Baza pentru a elabora această inițiativă, și chiar îndemnul, constituie o decizie adoptată în cadrul Adunării Generale ONU pe 22 noiembrie 2004, în preajma aniversării a 60-a de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial în Europa. Și are drept scop de a consolida pacea pe calea comemorării victimelor din acel război și a comemorării tuturor victimelor de ambele părți ale frontului. În urma dezbaterilor din 19 noiembrie, prin consens, a fost adoptată această decizie care recomanda tuturor statelor lumii să adopte acte de legislație națională, prin care să comemoreze una sau ambele date, 8 sau 9 mai, în semn de omagiu tuturor victimelor din Războiul II Mondial”, spune parlamentarul.

Potrivit lui, au trecut atâția ani ca abia în actuala legislatură a Parlamentului să fie elaborat un proiect de lege pentru a aduce legislația națională în conformitate cu decizia adoptată în cadrul ONU. Inițiativa legislativă prevede modificări la Codul Muncii și la Legea cu privire la datele comemorative. Astfel, „Ziua Victoriei și a comemorării eroilor căzuți pentru independența patriei – 9 mai” urmează să fie substituită cu data de 8 mai – Ziua comemorării și reconcilierii în memoria celor căzuți în al Doilea Război Mondial”, explică Mihail Druță.

„Generalizând, este substituită data de 9 mai cu data de 8 mai. Data de 8 mai este consemnată în majoritatea statelor occidentale. Și nu se vorbește despre „patrie”, dar se vorbește despre toate victimele căzute în cel de-al Doilea Război Mondial. Este întârziată această decizie și este necesară adoptarea ei cât mai curând posibil”, a mai spus deputatul.

Doctorul în istorie, Anatol Țăranu, ex-ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, a declarat că, în termeni temporali, capitularea Germaniei naziste s-a produs pe data de 8 mai, la sfârșitul zilei. Actul de capitulare a fost semnat la Potsdam, o suburbie a Berlinului, și a intrat în vigoare la ora 23.00, ora Berlinului. Însă, atunci, conform fusului orar, pentru Moscova semnala deja ziua de 9 mai. „Acesta este momentul legat de diferențele temporale, dar este absolut evident că Stalin nu dorea ca această zi, ziua capitulării Germaniei, să fie în Uniunea Sovietică serbată sau marcată într-o zi cu cei din Europa. Acest război a fost câștigat nu de Uniunea Sovietică, ci de Alianța anti-hitleristă”, a notat Anatol Țăranu.

Însă, potrivit lui, deja a doua zi după terminarea războiului, Stalin a început o politică prin care evidenția în special rolul Uniunii Sovietice și retușa rolul aliaților. Mai pe urmă deja, acest lucru a devenit o normă pentru propaganda sovietică și rusă. Cât ține de datele 8 și 9 mai, fostul ambasador spune că toată Europa și țările aliate, în mod firesc marchează ziua terminării războiului în Europa pe 8 mai. Și în toate țările aliate anume această zi este comemorată de oficialități, dar în Uniunea Sovietică totul era invers.

„Pe parcurs, victoria în cel de-al Doilea Război Mondial s-a prefăcut într-o ideologemă de stat în Uniunea Sovietică. Pe urmă ea a fost preluată de actualul regim de la Moscova și a fost dusă până la dimensiunile unui paroxism. Astăzi practic când vorbim despre ideologia de stat a Federației Ruse, a Moscovei lui Putin, în marja acestei ideologii, cred că ziua de 9 mai ocupă locul central. Din acel moment cum s-a produs această schimbare, indiscutabil ziua de 9 mai a devenit foarte problematică. Mă refer la onorarea acestei zile de către Rusia și i-a pus în dificultate pe foarte mulți agenți internaționali care trebuie acum cumva să se poziționeze în raport cu ceea ce este promovat de către Moscova”, a menționat Anatol Țăranu.

Dezbaterea publică cu tema „Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare?”, este ediția a 11-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.

Vezi și:

Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare? Dezbatere IPN

Sergiu Tofilat: Un risc care încă mai persistă - gazul rusesc, care în continuare vine în regiunea transnistreană

Ion Negrei: Până în anul 1918 populația din Basarabia a fost ținută în analfabetism și ignoranță

Recente

Veaceslav Reabcinschi: Necunoașterea limbii de stat le creează persoanelor dificultăți de integrare

Alexandr Makuhin : Studierea limbii române de minoritățile etnice trebuie să se producă treptat

Alexandru Melniciuc: Copiii, indiferent de etnie și limba vorbită, trebuie să cunoască limba de stat

Igor Boțan: Prin propaganda rusă se inoculează frica în Republica Moldova

Ion Negrei: Până în anul 1918 populația din Basarabia a fost ținută în analfabetism și ignoranță

Igor Șarov: În perioada 1812-1918 s-a insistat pe negarea caracterului românesc al Basarabiei

Pericolul contemporan al mitologizării anului 1812. Dezbateri IPN

Sondaj: Cinci partide ar accede în parlament. PAS ar lua majoritatea, cu votul diasporei

Votul e principala sancțiune a cetățenilor dată autorităților, primarul de Sângerei

Primarul din Sireți: Dacă cetățenii se implică, problemele locale se rezolvă mai ușor

Expert: Cetățenii nu admit că pot influența schimbarea procesului decizional

Igor Boțan: Miza Rusiei este destabilizarea situației de pe malul drept al Nistrului

Anunțuri

Agenția de presă IPN

Agenția de presă IPN

Sergiu Tofilat

Comunicate de presă

The Banker desemnează maib „Cea mai bună bancă a anului” pentru al șaselea an consecutiv

Noi oportunități OTP Bank la târgurile de carieră ASEM și USM

Ceremonia depunerii Jurământului medicului de către absolvenții internaționali, Promoția 2024 – partea a II-a

Corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova şi reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale

Rezidenții MITP și-au ales membrii Consiliului pentru următorii trei ani (2025-2027)

Sprijinul ASEF pentru persoanele strămutate din Ucraina prin intermediul OMS (Faza 3)

Cuvinte cheie

Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare? Dezbatere IPN

Recente

Anunțuri

Comunicate de presă

Cuvinte cheie

Raportează greșeală

Raportează Greșeală