Având în vedere că, în primul tur al alegerilor prezidențiale, cea mai mare parte a voturilor de peste hotare a fost luată de candidata PAS, Maia Sandu, în cel de-al 2-lea tur, există riscul ca alegătorilor din spațiul occidental, având în vedere condițiile care se impun din cauza pandemiei, le va fi mai greu să voteze și aceasta constituie un risc real pentru Maia Sandu. Riscul major al candidatului independent Igor Dodon este acela de a nu putea depăși imaginea sa de persoană coruptă pe care i-a dezvoltat-o Renato Usatîi, fapt care s-ar putea ca în mod indirect să o ajute pe Maia Sandu. Sunt opiniile expertului în comunicare Vlad Țurcanu, exprimate în cadrul dezbaterii publice: „Punctele forte și punctele vulnerabile ale celor doi finaliști”, organizate de Agenția de presă IPN
Vlad Țurcanu consideră că, deși Igor Dodon are experiență să reziste la astfel de atacuri, nu îi este destul de confortabil să le respingă. Alt risc, în opinia sa, îl constituie faptul că, deși acesta se prezintă ca un politician pro-rus, nu a beneficiat din partea Federației Ruse de sprijinul pe care a contat. „Într-o societate ca a noastră, dependentă, inclusiv mintal, de ajutoare din afară, la nivel de subconștient se realizează adevărul că personajul politic care poate atrage fonduri în Republica Moldova este Maia Sandu. Igor Dodon, ca politician, nu a rezolvat problema transnistreană, este discutabil, dacă a rezolvat problema agricultorilor, fermierilor moldoveni și nu a adus bani din Federația Rusă”, a spus acesta.
Referindu-se la avantajele pe care le poate extrage un candidat din acțiunile electorale întreprinse de autorități, expertul spune că este evident că va trage foloase acel care în momentul de față are influență asupra acestor instituții. Vlad Țurcanu a dat exemplul alegătorilor din regiunea transnistreană, despre care nu se știe exact câte persoane vor veni să voteze, dar remarcă că depinde de modul în care se vor manifesta organele de drept, care vor descuraja sau vor lăsa pe transnistrenii plătiți să vină și să voteze.
„Cât privește modul în care au acționat cei doi candidați, am putea să amintim că cel mai pro-activ a fost Igor Dodon. Putem spune ca Maia Sandu a fost în defensivă, cam de o săptămână, de când au apărut acele spoturi denigratoare împotriva sa. N-a făcut decât să reacționeze, recurgând la decizia de a respinge confruntarea deschisă. Această decizie a fost foarte bine cântărită, nu s-a bazat pe spoturile respective, ci pe posibilitățile pe care le-ar fi avut într-o confruntare la scenă deschisă cu Dodon. Având în vedere reflexele acestuia, probabil, decizia este corectă. Deși cred că majoritatea electorală, plusând pe cei care au fost pentru Renato Usatîi, ar fi vrut să-i vadă pe cei doi duelându-se”, a subliniat Vlad Țurcanu.
Potrivit lui, în spațiul mediatic există platforme independente unde cei doi candidați s-ar fi putut confrunta și au fost posturi TV care au lansat invitații acestora. „Lipsa unei confruntări directe comportă riscul unei participări mai mici decât s-ar fi putut înregistra, pentru că o confruntare trezește emoție, iar fără această emoție s-ar putea ca unii să stea acasă. Aici este riscul, pentru că bazinul suplimentar al Maiei Sandu nu este așa de mare. Oamenii din interiorul Republicii Moldova poate era cazul să fie sensibilizați în plus printr-o prestație de o anumită natură a Maiei Sandu. Intriga avea să fie una mai consistentă, dacă ar fi fost o confruntare. Dar suntem într-un punct în care lucrurile au degenerat și niște competitori politici reprezintă niște tabere care se exclud reciproc. Nu este un lucru bun pentru societate din Republica Moldova. Ar trebui să rămânem oameni, indiferent de ce opțiuni politice și ideologii avem”, a spus Vlad Țurcanu.
Vlad Țurcanu consideră că societatea moldovenească este obișnuită să creadă că electoratul de dreapta, cel pro-european este mai activ între scrutine și absent uneori la alegeri. „S-a spus tot timpul că cei care au nostalgia Uniunii Sovietice au grijă să se prezinte la vot, indiferent de vârstă și condiție fizică, ceea ce acum poate fi discutabil, fiindcă electoratul care vede viitorul Republicii Moldova alături de Occident a făcut un efort care trebuie apreciat. Pe acest lucru cred că se bazează candidata Maia Sandu, pe activistul alegătorilor ei care să depășească numărul celor care votează pentru Igor Dodon. În același timp, am putea să admitem că o parte din electoratul care au votat pentru ceilalți candidați să nu se prezinte la vot din anumite motive”.
„Dacă Maia Sandu ar fi discutat excesiv cu Renato Usatîi, acest lucru ar fi putut scârbi pe cei care nu acceptă niciun fel de negocieri cu un personaj dubios cum este Usatîi. Și tot așa, anumiți alegători ai lui Renato Usatîi, care sunt împotriva lui Igor Dodon, n-o acceptă din principiu pe Maia Sandu. Se poate prezuma că nici aceștia nu se vor prezenta la vot. De aceea, pentru orice felie de electorat trebuie să fie un anumit tip de hrană. Trebuie să-i vorbești exact în termenii lui ca să-l convingi să vină la vot, trebuie să încerci să intri și în altă piele ca politician, decât cea cu care ți-ai obișnuit electoratul tău, dacă vrei să intri pe o anumită nișă, unde până acum nu ai fost sau nu te-a interesat în mod deosebit. Deși, am văzut în discursul Maiei Sandu anumite accente pe care le-a pus, cu dedicații pentru unioniști, de exemplu, și a fost foarte atentă ca nu cumva să se prezinte foarte pro-europeană sau să fie percepută ca o persoană care se gândește la o apropiere decisivă de România”, a explicat Vlad Țurcanu.
„Să remarcăm și insistența, determinarea pe care o are tabăra Maiei Sandu de această dată, nu pare resemnată să înghită o a doua înfrângere din partea lui Dodon, care de această dată nu mai are susținerea lui Vladimir Plahotniuc, a tuturor resurselor acestuia, pe care le deținea în 2016. Fără acest sprijin, Igor Dodon pare vulnerabil”, a conchis Vlad Țurcanu.
Dezbaterea „Punctele forte și punctele vulnerabile ale celor doi finaliști”, este ediția a 10-a din ciclul electoral „Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.