În urma vizitei ministrului român al afacerilor externe, Lazăr Comănescu, în R. Moldova este prematur să vorbim despre o îmbunătăţire a relaţiilor moldo-române, a declarat pentru Info-Prim Neo analistul politic Victor Chirilă, director de programe la Asociaţia pentru Politică Externă (APE).
Este evident, totuşi, că instituţiile diplomatice de la Bucureşti şi Chişinău au început să discute, după ce în decembrie trecut acest dialog a fost întrerupt datorită unei gafe făcute de Chişinău prin declararea persona non-grata a doi diplomaţi români, spune Chirilă. Expertul presupune că scopul acestei vizite constă anume în repararea acestei gafe, mai ales că în ultimul timp au parvenit semnale din partea Uniunii Europene că R. Moldova şi România ar trebui să reia dialogul, însă fără implicarea UE. „Această vizită este un prim pas în restabilirea relaţiilor, un dezgheţ de suprafaţă, însă gheaţa este încă destul de groasă”, spune Victor Chirilă. Potrivit analistului, rămâne de văzut dacă acest „dezgheţ” va afecta şi alte nivele mult mai importante, cum ar fi dialogul dintre preşedinţii de la Bucureşti şi Chişinău, pentru că, în cele din urmă, şefii de stat sunt cei care dau tonul cooperării bilaterale.
Victor Chirilă crede că cei doi miniştri de externe au efectuat la Chişinău doar un schimb de opinii asupra stadiului actual al relaţiilor moldo-române, au făcut o trecere în revistă trasând, poate, nişte direcţii care ar urma să fie luate în considerare de părţi. „De acum încolo se va vedea cât de serioasă este această angajare din partea pentru a soluţiona problemele care există. Este vorba de probleme curente cum ar fi: problema cetăţeniei, a vizelor, deschiderii de noi consulate la Bălţi şi Cahul, a Mitropoliei Basarabiei (care apare periodic în diferite forme), Convenţia privind micul trafic la frontieră, dar şi probleme de fond – Tratatul de bază sau Acordul privind frontiera moldo-română”, a menţionat Victor Chirilă.
În opinia expertului APE, părţile se vor înţelege, dacă vor reuşi să elaboreze o strategie comună de dezvoltare a relaţiilor bilaterale. Actualmente, însă, nu există nici măcar strategii particulare a fiecărei dintre părţi, ci doar viziuni diferite la Chişinău şi Bucureşti cum aceste relaţii ar urma să evolueze. Bucureştiul priveşte evoluţia relaţiilor cu Moldova prin prisma principiului „un popor, două state diferite”, iar Chişinăul – „popoare diferite, două state diferite”. Atâta timp cât vor fi aceste viziuni, soluţionarea problemelor va mai dura. Ar putea urma alte eşecuri şi dezamăgiri, perioade de ostilitate, declaraţii pline de frustrări şi supărări, este de părere analistul.
Integrarea europeană este o platformă care ar putea să ajute cele două state să depăşească neînţelegerile, crede expertul. Există, însă, şi aici o problemă. Bucureştiul a eşuat în ultimul timp în a folosi argumentul UE în relaţiile cu R. Moldova. Deseori, România încerca să singularizeze când era vorba de Moldova şi, din cauza aceasta, nu regăsim România în cercul statelor-membre UE prietene ale R. Moldova. Paradoxal, dar România se află în grupul statelor-prietene ale Georgiei. România ar trebui să-şi asigure cât mai mult sprijinul UE când este vorba de RM, consideră Victor Chirilă.
Lazăr Comănescu a întreprins la 7 iulie o vizită oficială în R. Moldova la invitaţia omologului său moldovean, Andrei Stratan. Aceasta a fost prima vizită a unui oficial de nivel înalt din România în R. Moldova, după vizita întreprinsă în iunie 2007 de premierul Călin Popescu-Tăriceanu, pe fondul divergenţelor şi al declaraţiilor tensionate existente în relaţia Chişinău-Bucureşti, în 2007 şi la începutul acestui an.
