În campania electorală pentru alegerile prezidențiale actuale, confruntarea geopolitică a fost utilizată mai puțin pentru că din cei opt candidați, circa șase au promovat ideea echilibrului în politica externă a Republicii. Este vorba atât de integrare europeană, cât și de relații bune cu Rusia. O spune Victor Stepaniuc, ex-vicepremier, politolog, care consideră că chiar dacă Rusia, în această conjunctură are părțile ei pozitive și negative, inclusiv, în politica externa și relațiile cu alte state, ea rămâne un factor dominant pentru economia Republicii Moldova. Potrivit lui, ambii candidați la funcția de președinte al țării, Igor Dodon și Maia Sandu, transmit mesaje electorale importante și corecte, care pot să cucerească noi segmente de alegători. „Populația, desigur, vrea, în primul rând ,ca viața să fie mai bună, să avem alt nivel de calitate a vieții și pană la urmă trebuie să recunoaștem că există un segment foarte important al societății care nu ascultă acum despre factorul geopolitic, nu vor să se facă agitație pentru un anumit vector geopolitic. Aceștia spun politicienilor: până la urmă, lucrați în așa fel ca în țară să fie bine”, a afirmat Victor Stepaniuc la dezbaterea publică „Societatea divizată și lumile paralele în alegerile din Moldova: cauze și efecte”, organizată de Agenția de presă IPN.
Victor Stepaniuc e de părere că diaspora sunt oamenii care au fost îndreptățiți să plece, nu s-au realizat acasă, au văzut că nu au locuri de muncă, nu au găsit posibilități să-și întrețină familia și au plecat. Potrivit lui, este absolut normal ca aceștia să conștientizeze că s-au rupt un pic de spațiul informațional, de țară. Politologul crede că, atât timp cât ei se află departe, nu ar trebui să pornească cu atacuri asupra celor din țară sau invers. „Haideți să ne respectăm unii pe alții. La urma urmei, este treaba fiecărui cetățean pentru cine votează, să nu ne creăm iluzii că o să vină un politician și va fi salvatorul omenirii. Fără participarea masivă a cetățenilor la viața țării, nu este posibilă modernizarea. Și nu vorbesc de politicieni, ci de intelectuali. Noi avem nevoie ca intelectualii să formeze agenda de mâine a modernizării țării. Dacă nu o fac politicienii cei inculți, trebuie să o facă intelectualii”, a spus Victor Stepaniuc.
Politologul a enunțat patru factori care ar duce la coeziune în societatea divizată a Republicii Moldova. Este vorba de conștientizarea problemei scindării societății de către cercurile intelectuale și politice, consolidarea unor forțe politice și intelectuale pragmatice, care ar propune soluții echilibrate pentru depășirea acestor dezbinări și ar propune soluții pentru dezvoltarea țării. Alte soluții ar fi: lideri naționali puternici, care să impună reformele într-un mod autoritar, precum și ridicarea nivelului de cultură politică.
În viziunea lui, curentul unionist există, dar nu constituie 25-30% după cum arată unele sondaje, ci mai puțin. Dar și așa el există, influențează viața politică din Republica Moldova și este promovat activ și din exterior. „Cred că noi, stataliștii, avem multiple soluții, posibilități de mobilizare, dar nu trebuie toată vina să o dăm pe politicieni. Clasa intelectuală are parte ei de responsabilitate de ce țara degradează și de ce noi nu găsim niște soluții”, a adăugat Victor Stepaniuc.
Politologul a subliniat că, din punct de vedere istoric, trebuie realizat faptul că limba moldovenească este identică cu limba română și că „nu poate un om intelectual, de știință să spună că sunt două limbi”. Victor Stepaniuc susține că, Moldova are locul ei în istorie și numele etnic „moldovean” la fel. În opinia lui, „autoritățile de la București ar trebui să accepte faptul că moldovenii din Republica Moldova se identifică ca fiind moldoveni, care se trag din Vechea Moldovă și nu ar trebui să dicteze prin manualele de literatură, istorie, mass-media și prin mii de articole, lucrări științifice, precum că aceștia nu sunt moldoveni, dar romani. Oare asta nu cumva încalcă Convențiile internaționale, fiindcă e treaba mea, de fapt, cum mă identific. Și dacă simbolurile noastre toate sunt legate cu simbolurile Vechii Moldove, care ar fi treaba ca cei de la București, oameni deștepți, culți, cu multe facultăți, cu multe academii să nu recunoască acest lucru?”, a spus politologul.
Dezbaterea „Societatea divizată și lumile paralele în alegerile din Moldova: cauze și efecte”, este ediția a 8-a din ciclul electoral „Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
