În anumite circumstanțe, este suficient ca în cadrul Curții Constituționale să existe trei judecători care simpatizează partidul de la guvernare și atunci există pericolul adoptării unor legi neconstituționale. Opinia a fost exprimată de Victor Pușcaș, judecător în demisie la Curtea Constituțională, profesor universitar, la dezbaterile publice: „Curtea Constituțională în bătaia vânturilor politice: normă sau abatere?”, organizate de Agenția de presă IPN. Victor Pușcaș afirmă că cel mai mult depinde de comportamentul judecătorilor de la CC, pentru ca să fie depășită starea de criză la Curtea Constituțională și să nu fie admise altele.
Profesorul universitar declară că pentru judecătorii CC au fost formate, la nivel de legislație, toate garanțiile de asigurare a independenței, doar că acum problema e în altceva: „De la un timp, CC și-a adjudecat mai multe competențe decât le are. Curtea va fi la nivelul cuvenit, dacă judecătorii constituționali vor delimita problemele de oportunitate și probleme de constituționalitate”. Victor Pușcaș a adus mai multe exemple în sensul depășirii competențelor de către judecătorii constituționali, unul dintre acestea fiind situația când unui prim-ministru i s-a interzis să mai ocupe această funcție, din considerente de oportunitate.
În altă ordine de idei, Victor Pușcaș menționează că la începutul anilor 90 a avut loc acea ieșire din regimul totalitar, regimul sovietic, în care dominau reguli foarte stricte, iar instanțele judecătorești nici nu erau recunoscute ca ramură a puterii, ci ca o continuare a puterii politice. „Instanțele judecătorești erau ca o cenușăreasă a societății sovietice. Din anii ’90 încoace au început schimbările, pentru că lucrurile trebuie așezate la locurile sale, așa cum trebuie să fie într-un stat de drept”, susține Victor Pușcaș.
Potrivit lui, statul sovietic nu recunoștea ca disciplină dreptul constituțional, nu recunoștea așa instituție cum ar fi controlul constituțional al legilor etc. „Controlul constituționalității este o instituție nouă, chiar și în lume, fiind fixat în Europa între anii 1919-1920. În Statele Unite ale Americii a apărut mai devreme, în 1803, iar în Uniunea Sovietică în 1988. Ulterior, după Independență, după adoptarea Constituției Republicii Moldova, fiind studiate toate doctrinele lumii, s-a ajuns la concluzia de a forma Curtea Constituțională ca instituție independentă. Locul acesteia este în afara ramurilor puterii”, a spus judecătorul CC în demisie.
Victor Pușcaș relatează că, dacă în perioada inițială era „liniște” și puterea politică nu prea se implica în activitatea Curții Constituționale, oricum se resimțeau tendințe că politicul ar dori să controleze CC. „Și acest lucru a devenit vizibil începând cu anul 2001, când la putere a venit Partidul Comuniștilor cu 71 de mandate de deputat. Dar și în acea perioadă, influență directă, ca atare; nu a avut loc, s-a mers mai mult pe modificarea legislației, pentru a fi convenabilă puterii, și aceasta a început încă în 2001”, a mai remarcat profesorul universitar.
Dezbaterile „Curtea Constituțională în bătaia vânturilor politice: normă sau abatere?” sunt ediția a 131-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
