Procurorii anticorupţie i-au citat pe doi dintre vicepreşedinţii Consiliului de administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare în calitate de bănuiţi în cadrul investigaţiei extinse privind fraudele bancare. Potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii Generale, aceştia sunt bănuiţi de neglijenţă în serviciu la votarea modificărilor în Registrul de Stat al Valorilor Mobiliare, fapt care a condus la înregistrarea emisiei suplimentare de acţiuni la Banca de Economii, transmite IPN.
Potrivit procurorilor, luni, 21 martie, doar unul dintre vicepreşedinţi s-a prezentat la Procuratura Anticorupţie, celălalt motivându-şi lipsa printr-un certificat medical. Anterior, şi fostul şef al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Artur Gherman, a fost citat pentru audieri în cadrul investigaţiei extinse. Acesta a dat depoziţii asupra circumstanţelor referitoare la modul de înregistrare a modificărilor în Registrul de Stat al Valorilor Mobiliare, ca urmare a emisiei suplimentare de acţiuni la Banca de Economii. De asemenea, asupra modului de executare a deciziei Curţii Supreme de Justiţie prin care s-a dispus anularea hotărârii CNPF de înregistrare a acţiunilor din cadrul emisiei suplimentare.
Informaţiile Procuraturii arată că în data de 4 septembrie 2013, Comisia Naţională a Pieţei Financiare a înregistrat în Registrul de stat al valorilor mobiliare, printr-o hotărâre, valorile mobiliare conform dării de seamă privind rezultatele emisiunii suplimentare de acţiuni ale Băncii de Economii în sumă de 80 de milioane de lei, în număr de 16 milioane acţiuni ordinare nominative cu valoarea nominală de 5 lei. După majorarea capitalului social şi emiterea suplimentară de acţiuni, statul a cedat pachetul de control în capitalul social al Băncii de Economii, fapt ce a generat lipsa unui control efectiv din partea reprezentanţilor statului asupra activităţii instituţiei bancare şi a facilitat fraudarea acesteia.
Astfel, potrivit procurorilor, s-a constatat îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiunilor de serviciu de către persoanele publice din cadrul Agenţiei Proprietăţii Publice, a Comisiei Naţionale a Pieţii Financiare, a Cancelariei de Stat, a Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei, Băncii Naţionale a Moldovei, Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară şi altor autorităţi publice. Aceste fapte s-au manifestat prin gestionarea prejudiciabilă a proprietăţii de stat, cedarea în favoarea sectorului privat a pachetului de control al BEM şi pierderea, în acest fel, a controlului statului asupra administrării activităţii acestei instituţii bancare.
În consecinţă, faptele respective au dus la gestionarea frauduloasă a băncii de către noii proprietari ai pachetelor de acţiuni, la prejudicierea acesteia şi au pus în pericol securitatea bancară a statului.
