Suntem români pe ambele maluri ale Prutului și vom fi împreună în Uniunea Europeană. Declarația aparține deputatului PAS, Vasile Șoimaru, și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice „Calea lungă a limbii române spre casă”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit parlamentatului, guvernarea PAS a reușit să pună punct disputelor despre denumirea limbii, introducând în Constituție glotonimul „limba română”.
La 11 martie, Curtea Constituțională a lăsat în vigoare schimbarea denumirii limbii din „moldovenească” în „română” în toată legislația Republicii Moldova. Decizia Curții a venit după ce sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială”, „limba maternă” și „limba noastră” au fost substituite cu „limba română” în toate actele normative ale Republicii Moldova, inclusiv în Constituție, printr-o decizie a Parlamentului. Deputatul PAS, Vasile Șoimaru, spune că astfel s-a pus capăt disensiunilor de peste 30 de ani privind denumirea limbii.
„Am venit în Parlament acum 3 ani și interesul meu a fost votarea Constituției din iulie 1994. Pe marginea articolului 13 au fost cele mai mari dezbateri. Agro-comuniștii de atunci insistau că e limba moldovenească. Lucinschi a venit cu o părere. Nu l-am lăudat niciodată, dar acum vreau să-l laud. A venit cu propunerea unui compromis, să fie scris limba moldovenească, iar în paranteze să fie indicat limba română. Ce se întâmpla dacă rămânea această biată paranteză? Dar atunci unii deputați n-au votat Constituția din cauza acestei paranteze. Dacă se vota, nu era mai bine acum? Nu era să mai discutăm 30 de ani la această temă. Atunci era momentul. A trebuit să vină Maia Sandu, care atunci abia absolvea facultatea în 1994, ca să inițieze adevărul științific”, a spus deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Vasile Șoimaru.
Deputatul PAS, Vasile Șoimaru, spune că formațiunile proruse încearcă în zadar să speculeze subiectul denumirii limbii, pentru a obține capital politic. Parlamentarul a punctat că denumirea limbii este „română”, iar acest subiect nu mai poate diviza societatea.
„Există cartea lui Vlad Pohilă, tipărită acum 16 ani, care se numește „Și totuși limba română”. Regretatul ziarist, lingvist, Vlad Pohilă, a luptat până în ultima clipă a vieții sale pentru limba română. Titlul cărții este o modificare a formulei lui Adrian Păunesc „Și totuși iubirea”. În această carte este toată istoria limbii române, cum am ajuns aici și de ce până acum nu trecem la alte teme. Sunt și alte teme în Republica Moldova care merită a fi dezbătute, dar noi din 1989, sunt 35 de ani, vorbim doar de limba română și limba moldovenească. Prorușii nu mai au nicio șansă, ei mai visează ca folosind argumentul celor două limbi să mai câștige voturi la alegerile viitoare. Dar acum mai mulți ruși susțin termenul de limba română, decât moldoveni. Prorușilor li se pare că denumirea limbii e factor politic, electoral, dar cu asta nu vor câștiga. Vor câștiga cei care vor să ducă Republica Moldova în lumea civilizată, nu acolo de unde vin războaiele de atâția ani”, a mai spus deputatul Vasile Șoimaru, semnatar al Declarației de Independență.
Parlamentarul PAS mai spune că ideea Unirii cu România poate avea loc doar prin integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
„Suntem români pe ambele maluri ale Prutului, noi vom fi împreună în Uniunea Europeană. Eu nici pe cei care cer Unirea chiar acum nu-i laud. Din 1989 vorbesc, dar n-au construit niciun centimetru de cale ferată cu ecartament european, cât au fost la putere și tot umblă și pompează în această falsă problemă. Gata. Constituția este modificată, haideți să ne căutăm de alte treburi. Așa cred eu și așa crede fracțiunea noastră de 63 de deputați” a punctat Vasile Șoimaru.
Dezbaterea publică la tema „Calea lungă a limbii române spre casă” este ediția a 32-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
