Mai mult de un sfert, sau 28,6%, din 1096 de vârstnici participanți la un sondaj s-au confruntat cu acte de violență și abuz orientate împotriva lor, potrivit Raportului Național „Tăcerea nu este o opțiune. Abuzul persoanelor vârstnice în RM”.
Raportul – elaborat de Centrul de Cercetări Demografice și HelpAge Moldova, și prezentat într-o conferință de presă – menționează că abuzul asupra vârstnicilor se întâlnește foarte frecvent. E vorba de abuz și violență fizică sau emoțională, dar și economică, adică deposedare de bunuri. Deseori această violență se produce în familie.
„Multe din persoane vârstnice sunt abuzate în familie, de către persoanele care locuiesc împreună cu victima, de un membru al familiei sau de o rudă apropiată. Femeile sunt mai frecvent agresate decât bărbații, iar frecvența cazurilor de violență e mai mare în sate și orașele mici. Însă aceste cazuri nu sunt declarate, dintr-un sentiment de rușine sau din frică”, a subliniat una din autoarele raportului, Olga Gagauz, doctor habilitat în sociologie.
Raportul punctează acțiunile prioritare de combatere a abuzului față de vârstnici. Printre acestea – stimularea participării acestora la viața socială, prelungirea îmbătrânirii active prin crearea locurilor de muncă pentru vârstnici, atragerea lor în viața comunităților, creșterea gradului de informare a persoanelor în etate cu privire la drepturile lor.
În cadrul conferinței de presă, Johannes Koettl și Maria E Davalos, economiști principali la Banca Mondială, au prezentat principale concluzii ale Raportului Regional al BM „Vârsta de aur, perspectivele îmbătrânirii sănătoase, active și prospere în Europa și Asia Centrală”. Raportul BM clasează Moldova printre 50 de țări cu cel mai înalt nivel de îmbătrânire. Cel mai mult contribuie la îmbătrânire în Moldova rata redusă a fertilității, migrația și sărăcia. Însă problema constă și în faptul că RM rămâne în urma altor țări în ce privește politicile, care ar face ca această îmbătrânire să fie una activă și sănătoasă. E vorba de acele politici ce vin să reglementeze piața muncii , care ar trebui să le ofere vârstnicilor locuri atractive de muncă, luând în considerație experiența lor și garantându-le o securitate economică mai mare. De asemenea, urmează a fi îmbunătățite esențial politicile sociale și cele de sănătate.
Prezentă la conferința de presă. vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru protecție socială, Valentina Stratan, a spus că, în ultimii ani, în Moldova s-au întreprins o serie de acțiuni pentru a susține persoanele vârstnice: au fost majorate compensațiile pentru medicamente și servicii medicale, se acordă ajutor pentru perioada rece a anului și diverse ajutoare materiale.
„Dar, totuși, sistemul actual de protecție socială nu reușește să scoată vârstnicii din sărăcie. Avem 670 de mii de pensionari și 803 de mii de contribuitori la bugetul asigurărilor sociale de stat. Este necesar de a revedea politicile ocupaționale, de a identifica alte pârghii ca îmbătrânirea să fie activă”, a spus Stratan.
Întrebat dacă majorarea vârstei de pensionare ar putea fi un factor la stoparea fenomenului îmbătrânirii, viceministrul protecției sociale Boris Gâlcă a spus ca această chestiune sensibilă trebuie rezolvată printr-o schemă mai adecvată. S-ar putea, de exemplu, majora vârsta de pensionare cu 3-6 luni pe an într-o perioadă de 10 ani. La fel, în opinia sa, atent trebuie tratată și egalarea vârstei de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților.
„Sunt convins că nu este prea plăcut pentru o femeie de 57 de ani , în plină forță, să fie trimisă la pensie”, a adăugat Gâlcă.
