Op-Ed
	Dezamăgirea perpetuă în partidele politice pro-europene (2009-2017), dar și nivelul înalt de sărăcie în care trăiesc mulți moldoveni, fac ca integrarea europeană și respectiv valorile europene să fie asociate cu ceva elitist sau imaginar, deocamdată inaccesibil...
Dionis Cenuşa

Fundamentul Uniunii Europene și respectiv al proceselor de integrare europeană izvorăște dintr-un set de valori europene, precum pacea, democrația, drepturile omului, demnitatea umană sau statul de drept. Ele sunt reflectate în tratatele europene, care ghidează ordinea internă a UE, relația acesteia cu statele membre și cetățenii europeni. Odată cu maturizarea proiectului european, în special după Tratatul de la Lisabona (decembrie 2009), valorile europene s-au consolidat în dialogul UE cu lumea exterioară. Extinderea UE din anii 2004-2007 a lărgit considerabil geografia valorilor europene. Lansarea Parteneriatului Estic (2009) a dus la impulsionarea relațiilor UE cu Europa de Est, contribuind la o promovare mai articulată a valorilor europene în regiune. Semnatarii acordurilor de asociere cu UE - Moldova, Ucraina și Georgia, au mers și mai departe prin acceptarea valorilor europene în calitate de repere pentru obiectivele strategice de dezvoltare.

Extinderea geografică a valorilor europene spre Est contrastează însă cu viziunile geopolitice ale Rusiei, care nu vrea să renunțe la Europa de Est ca și parte a spațiului rusesc de influență. Or, penetrarea cu succes a sistemelor politice și sociale de către valorile europene va fortifica statele din regiune și respectiv autonomia lor față de Moscova, devenind periculoase chiar pentru regimul politic din interiorul Rusiei. Prin urmare, Rusia folosește integrarea euroasiatică și Uniunea Economică Euroasiatică pentru a contrabalansa integrarea europeană, iar biserica ortodoxă rusă pentru a contracara valorile europene, în regiune.

Valorile europene s-au transformat într-un test de maturitate pentru democrația moldovenească. Deși aceste valori sunt treptat canalizate în legislația națională, nu toți cetățenii sunt echipați cu cunoștințele și convingerile necesare pentru a le practica în viața cotidiană. Pe de o parte, încă se înregistrează o nostalgie acută față de valorile regimului totalitar sovietic, iar, pe de altă parte, biserica ortodoxă subordonată Rusiei este antrenată într-o cruciadă ideologică deschisă împotriva valorilor europene. Totuși, colapsul clasei politice pretins proeuropeană împiedică cel mai mult înrădăcinarea valorilor europene în societatea moldovenească.

Valorile europene și cele tradiționale în UE

Existența proiectului european, adică a UE, depinde de sustenabilitatea valorilor europene în statele membre ale UE. Declarația de la Roma, semnată cu prilejul celebrării a 60 de ani de la crearea Comunității Europene (25 martie 2017), subliniază faptul că UE trebuie să se mândrească cu valorile sale (pacea, libertatea, democrația, drepturile omului, statul de drept) și să le protejeze. Totodată, Declarația precizează că UE rămâne în continuare deschisă pentru acele state europene care respectă valorile europene și se angajează să le promoveze. Deci, de felul cum valorile europene se aplică în practică depinde funcționarea UE.

Cele mai recente sondaje europene (Eurobarometru, 2016) arată că circa 50% din cetățenii europeni consideră că țările UE sunt apropiate între ele după valorile pe care le împărtășesc. Această idee găsește cel mai puternic sprijin în Irlanda, Slovacia, Polonia și Cehia, iar cel mai slab sprijin în Grecia, Franța, Cipru și Letonia.

Principalele patru valori apreciate cel mai mult de europeni numără pacea (46%), drepturile omului (43%), respectul pentru viața umană (37%) și democrația (27%). Pacea este cea mai populară în rândul slovenilor, drepturile omului în Cipru, Suedia și Danemarca, iar respectul pentru viața umană în Irlanda, Malta și Portugalia.

Totodată, sondajele arată că cetățenii europeni asociază UE cu pacea (39%), drepturile omului (34%) și democrația (31%). Aceste valori corespund atât cu aspirațiile individuale ale europenilor, cât și cu percepția europenilor față de valorile UE.  

Valorile europene însă sunt vulnerabile în practic toate țările UE, inclusiv în cele care au aderat mai recent. Cauza principală este varietatea de crize, care se multiplică neîncetat. Subechipată cu instrumentele necesare și puternic dependentă de voința guvernelor naționale, UE a fost direct asociată cu administrarea defectuoasă a consecințelor crizei economice și financiare din 2009. Criza refugiaților din 2015 și administrarea problematică a migrației interne și externe din ultimii ani au jucat la fel un rol negativ. Toate acestea au clătinat sprijinul public față de UE, totodată, afectând inevitabil atașamentul față de valorile europene.

De fiecare dată când instituțiile de stat (pro-europene și evident laice) și elita politică, la nivel național și european, eșuează, cetățenii încep să caute răspunsuri la populiștii naționaliști anti-europeni, iar în unele cazuri și la biserică. Cu cât mai instabilă este situația din Europa cu atât mai ușor îi este Rusiei să amplifice sentimentele negative față de UE, prin intermediul propagandei anti-europene sau prin susținerea activă a populiștilor eurosceptici în Franța, Germania, Olanda sau în alte țări europene.

Totodată, valorile europene în UE se confruntă cu o poziție dură din partea bisericii (Polonia) sau a mișcărilor sociale conservatoare (România, Lituania), care promovează activ valorile tradiționale. În asemenea cazuri, Rusia constituie o sursă de inspirație pentru diverse practici homofobe, cum ar fi legislația privind protecția minorilor împotriva informației despre homosexualitate.

Valorile europene și cele tradiționale în Moldova

În prezent, o fracție destul de îngustă din societatea moldovenească îmbrățișează în mod necondiționat toate valorile europene. Majoritatea cetățenilor le secționează, selectând doar valorile europene acceptabile. În consecință, aceștia preferă să se distanțeze de drepturile omului pentru că nu au asimilat întocmai principiul egalității și necesitatea integrării sociale a grupurilor discriminate (minoritățile sexuale, unele grupuri etnice, persoanele HIV-SIDA, persoanele cu dizabilități).

Biserica ortodoxă rusă și politicienii pro-ruși constituie cei mai activi adepți ai valorilor tradiționale în Moldova. Pe de o parte, ei se manifestă împotriva drepturilor omului, atunci când acestea vizează minoritățile sexuale. Pe de altă parte, acești actori acționează împotriva femeilor emancipate (denigrarea Maiei Sandu în alegerile prezidențiale 2016). Totodată, aceștia promovează conceptul familiilor numeroase, ceea ce denotă atitudinea lor paternalistă față de femei și rolul acestora în societate.

Competiția între valorile europene și cele tradiționale este extrem de dinamică și chiar acerbă. Astfel, în ziua marșului “Fără Frică” (mai, 2017), organizat de către adepții drepturilor omului și a nediscriminării minorităților sexuale, socialiștii și președintele Igor Dodon au desfășurat festivități dedicate familiei tradiționale (IPN, mai 2017). Cei din urmă refuză să admită că nediscriminarea minorităților sexuale este o expresie a drepturilor omului. Din contra, socialiștii și președintele Dodon demonizează acest grup, transformându-l în dușman intern. Pe lângă referința la biserica ortodoxă rusă, președintele Dodon își justifică acțiunile stabilind conexiuni cu activiști anti-LGBT din Occident, precum Brian Brown (Presedinte.md, mai 2017), acuzați în mai multe țări pentru incitare la ură împotriva minorităților sexuale. Președintele Dodon intenționează să intensifice activitățile anti-LGBT în 2018, planificând organizarea Congresului Mondial al Familiilor la Chișinău (Presedinte, mai 2017).

Valorile tradiționale se oglindesc în esența ideologică a integrării euroasiatice. Acest lucru permite Rusiei și forțelor pro-ruse din Europa de Est să pună în lumină negativă integrarea europeană și valorile europene. Ideologia euroasiatică îmbină în sine valorile tradiționale (familia tradițională), creștine (Biserica Ortodoxă Rusă) și cele patriotice (moștenirea istoriei sovietice), introdusă gradual în Moldova prin oficiul președintelui Igor Dodon și cu susținerea forțelor pro-ruse din țară.

Tranziția dificilă la instituții democratice funcționale, standardele de viață joase (Europa Liberă, mai 2017), corupția răspândită în partidele politice asociate cu agenda europeană, fraudele din sistemul bancar și eșecurile politicilor anti-corupție, influențează negativ sentimentele pro-europene ale moldovenilor. Pentru a ameliora situația, UE trebuie să fie critică, principială, dar și obiectivă în raport cu guvernarea asigurată de democrații lui Vladimir Plahotniuc.

Recuperarea interesului moldovenilor față de integrarea europeană va stimula automat sentimente pozitive față de valorile europene, în particular pentru cele mai sensibile legate de drepturile omului. Cu cât mai tangibile vor fi rezultatele integrării europene cu atât mai confuză va părea retorica forțelor pro-ruse despre integrarea euroasiatică și valorile tradiționale.

În loc de concluzie…

Dezamăgirea perpetuă în partidele politice pro-europene (2009-2017), dar și nivelul înalt de sărăcie în care trăiesc mulți moldoveni, fac ca integrarea europeană și respectiv valorile europene să fie asociate cu ceva elitist sau imaginar, deocamdată inaccesibil. 

Cu sau fără implicarea factorului ruso-euroasiatic, popularizarea valorilor europene în Moldova necesită timp, eforturi considerabile și răbdare, exact ca și în cazul statelor membre ale UE, unde mai există reticențe față de anumite laturi ale valorilor europene.

În fine, reanimarea vectorului european în Moldova, care întruchipează valorile europene, necesită societate civilă autentică, alternative politice proeuropene credibile, dar și condiționalități externe inteligente, care să îngusteze la maxim terenul de manevră al guvernării și să impulsioneze reformele.

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.