Dreptul la vot pentru cetățenii care locuiesc permanent pe teritorii ocupate trebuie restricționat până la restabilirea integrității teritoriale. „În momentul în care nu poți asigura că acești oameni se informează corect, liber; că toți agitatorii, candidații merg liber, comunică, se întâlnesc… Cu atât mai mult, când acești oameni pot fi influențați de structuri antistatale, este un nonsens să organizezi alegeri pe acel teritoriu”, a argumentat Valeriu Pașa, manager de proiecte, Comunitatea WatchDog.
În cadrul dezbaterilor publice: „Cadrul legal garantează alegeri libere și corecte? Cine garantează aplicarea corectă a cadrului legal?”, organizate de Agenția de presă IPN, expertul a făcut trimitere la experiența Ucrainei și Georgiei, dar și la Ghidul de bune practici în domeniul electoral al Comisiei de la Veneția. „Acesta stabilește niște criterii care explică ce înseamnă alegeri libere și corecte. Unul dintre criterii este capacitatea statului care organizează alegeri să asigure acces egal al tuturor alegătorilor la informație, la surse mass-media, la afișaj. Este foarte clar: dacă ai un teritoriu în care nu poți asigura acest lucru, nu face acolo alegeri. Pornind de la asta, ar fi cazul ca principiul să fie aplicat în Republica Moldova”, a spus Valeriu Pașa.
În opinia sa, recomandările menționate ale Comisiei de la Veneția trebuiau aplicate din momentul deciziei din 2 mai 2017 a Curții Constituționale, prin care regiunea transnistreană a fost declarată teritoriu aflat sub ocupație militară. „Alegerile nu se consumă doar în ziua alegerilor, ele sunt un proces electoral, cu dezbateri, agitație electorală. Asta este realitatea tristă pentru că sunt cetățenii noștri și avem mulți acolo”, a spus expertul.
Referindu-se la rolul sistemul judiciar în desfășurarea unor alegeri libere și corecte, Valeriu Pașa a precizat că acesta trebuie divizat în două componente: Curtea Constituțională și instanțele de drept comun. „Nu putem vorbi despre un sistem judecătoresc integru, totalmente necorupt și neinfluențabil, dar nu mai există acea teroare la adresa judecătorilor, când opțiunile puse în fața lor erau: fie acceptă o decizie ilegală, poate luând mită pentru asta, fie se vor alege cu persecuții, probleme și dosare. Nu cred că astăzi putem vorbi despre un control similar. La ce-am putea să ne așteptăm? Curtea de Apel Chișinău este acea instituție care dă dovadă de partizanat foarte activ în interesul actualei guvernări. Noi, ca organizație, am avut o serie de experiențe pe procese legate de alegeri cu Consiliul Audiovizualului, unde Curtea de Apel a luat decizii uneori aberante”, a spus managerul de proiecte, Comunitatea WatchDog.
„Având în vedere aranjamentele din culise din ultima perioadă, bănuiesc că influențarea justiției poate fi concentrată în interesul unui singur actor politic sau unui singur candidat. Dacă vor exista excluderi din alegeri nu știm, puțin probabil, dar instanțele de drept comun pot juca un rol foarte important, în cazul existenței unor contestații precum: cazuri de fraudă, falsificări, mituire. Depinde dacă, în primul rând, o să existe astfel de cazuri, apoi dacă o să existe dovezi că au fost așa cazuri. Observatorii și concurenții electorali o să meargă la judecători, dar cel mai important, într-un final întregul dosar se va așeza pe masa Curții Constituționale și aici deja putem vorbi despre un contrast profund față de perioada dinainte de 2019. Poate departe de ideal, dar actuala componență a Curții Constituționale a dat dovadă că este capabilă să fie echidistantă, luând decizii care au dezavantajat politic în mod egal și opoziția, și puterea și, cel mai important, a dovedit că nu mai are loc clasica pentru noi situație de subordonare guvernării”, a afirmat Valeriu Pașa.
Dezbaterile publice „Cadrul legal garantează alegeri libere și corecte? Cine garantează aplicarea corectă a cadrului legal?”, sunt ediția a 155-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
