 |
|
| Anatol Țăranu | |
Înainte de începerea invaziei Ucrainei, armata rusă era considerată a doua cea mai mare forță militară din lume. După aproape cinci luni de război cu pierderi considerabile de efectiv și tehnică militară, atât experții în date, cât și cei militari afirmă că Rusia va avea nevoie acum de ani buni pentru a se recupera, iar, în cel mai rău caz pentru ruși, fostul potențial militar nu se va mai putea întoarce niciodată.
Deși nu-și face publice pierderile de soldați și ofițeri...
Din martie, când Ministerul rus al Apărării a anunțat o singură dată până în prezent numărul militarilor ruși căzuți în războiul din Ucraina (au fost raportați 1.351 de morți), la cifra pierderilor de efectiv mai mult nu s-a revenit. Cu toate acestea, din mai multe surse independente se știe că până în a patra lună de război, Rusia a pierdut în lupte de la 2% la 4% din întregul personal al armatei sale active. O estimare minimă de 2% poate fi obținută dacă se reiese din datele pe care serviciile secrete britanice le-au anunțat la sfârșitul lunii mai - 15 mii de morți. Potrivit acestora, pierderile Rusiei în trei luni de război în Ucraina sunt comparabile cu pierderile URSS în timpul războiului de zece ani din Afganistan și depășesc pierderile din două războaie din Cecenia, care, conform datelor oficiale ruse, s-au ridicat la peste 11 mii de oameni. Iar potrivit datelor Statului Major ucrainean, la mijlocul lui iunie, Rusia a pierdut iremediabil peste 33.000 de soldați și ofițeri, sau 4% din întreaga sa armată. Aici este necesar de relatat, că ucrainenii includ în pierderile armatei ruse nu doar morții, ci și grav răniții. Pentru gruparea militară rusă care a atacat Ucraina pe 24 februarie, aceasta înseamnă că până în a patra lună a războiului ea a pierdut irecuperabil între 8% și 18% din componența sa.
Starea generală a armatei ruse este afectată și de pierderi în rândul corpului de ofițeri, care potrivit sursei Mediazona, a ajuns până la începutul lunii iunie la numărul de 581 de ofițeri morți în Ucraina, iar aceștia sunt doar cei ale căror decese au fost cunoscute public. Experții militari occidentali sunt nedumeriți de numărul mare de pierderi în rândul ofițerilor de rang superior - generali și colonei ai armatei ruse în Ucraina care, după părerea lor, se explică prin starea degradantă a tacticilor militare ale armatei ruse, moștenite și încremenite în timpul ultimului război mondial.
Capacitate mare de a pierde blindate și capacitate mică de a restabili numărul?
Dacă vorbim despre pierderile de echipamente militare rusești pe câmpul de luptă, războiul cu Ucraina a lovit cel mai greu tancurile și vehiculele blindate. Acesta este principalul tip de armament al părții ruse: acest echipament este folosit de forțele terestre, care sunt cele mai implicate în lupte. Potrivit agenției internaționale Important Stories, armata rusă a pierdut de la 23% până la 42% din toate tancurile sale implicate în luptă și de la 8% până la 19% din vehiculele blindate. O estimarea minimă a pierderilor ruse - 785 de tancuri (23%) și 1549 de unități (8%) de vehicule blindate a fost făcută de proiectul internațional Oryx, care analizează fotografii și videoclipuri ale echipamentelor pierdute. Potrivit analiștilor Conflict Intelligence Team, aceste cifre reflectă aproximativ 70-80% din pierderile reale în cel puțin primele două luni de război. Și potrivit datelor Departamentului de Apărare al SUA, la sfârșitul lunii mai, armata rusă a pierdut 1 mie de tancuri - aceasta este 29% din toate tancurile active pe care le are Rusia.
Este adevărat că Rusia are peste 10.000 de tancuri în rezervă sau în așa-zisa conservare, dar este greu de contat pe ele. Potrivit părerii a mai multor analiști, nu toate echipamentele aflate în rezervă sunt potrivite pentru utilizare imediată sau restaurare în cel mai scurt timp posibil. Ar putea dura ani pentru ca Rusia să-și restaureze flota de tancuri și vehicule blindate la nivelurile de dinainte de război, dar din cauza sancțiunilor acest lucru s-ar putea să nu funcționeze deloc. Această estimare se bazează pe cunoașterea faptului, că în ultimul deceniu de după 2011, Rusia a modernizat și a produs 150-160 de tancuri și aproximativ 500 de alte vehicule blindate pe an. Luând în considerare pierderile acestui echipament în războiul cu Ucraina, va fi nevoie de la cinci până la șapte ani de muncă pentru a-l restaura. Dar modernizarea a avut loc folosind componente electronice importate, de exemplu, pe tancul T-72 au fost instalate lunete de termoviziune Thales (Thales este o companie franceză). Într-o situație de interdicție a importurilor, acest lucru devine imposibil.
Obuze și rachete pe sfârșite?
Și la capitolul artileria, potrivit aceluiași Important Stories, Rusia a pierdut deja un număr considerabil din armele sale. Potrivit fotografiilor și videoclipurilor de pe câmpurile de luptă, au fost înregistrate 5% din pierderi, iar potrivit Departamentului de Apărare al SUA, Rusia a pierdut 6% din armele de artilerie, pe când conform Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei - 16%. O problemă serioasă a artileriei ruse este consumul de obuze. Se estimează că rezervele sovietice de obuze în depozitele militare din Rusia, se apropie de sfârșit.
Într-o situație și mai îngrijorătoare se găsesc rezervele de rachete de asalt ale armatei ruse. La începutul lunii iunie, președintele ucrainean Volodymyr Zelenski a declarat că trupele ruse au tras deja peste 2.500 de rachete peste diverse ținte în toată țara, majoritatea lovind obiective civile. Potrivit experților militari, până la această dată, Rusia a consumat deja două treimi din toate stocurile sale de rachete de luptă. Aici se cere de concretizat că Rusia dispune de două tipuri de rachete: sovietice și post-sovietice. Rachetele sovietice se epuizează deja și nimeni nu le va mai produce vreodată. De exemplu, rachetele de croazieră de tip X-555 și X-22, care au fost moștenite de la Uniunea Sovietică, se vor epuiza în curând și nu vor mai exista fiindcă au fost scoase din producție. Iar numărul de rachete produse în Rusia (Iskander, Caliber, Onyx și altele) nu depășește 50 de piese de fiecare tip pe an. Prin urmare, estimările arată că din 2011 au fost produse maxim 2 mii de rachete, plus că erau în stoc aproximativ o mie de rachete sovietice. Dintre acestea, peste 2.000 de rachete au fost deja trase - acestea reprezentând două treimi din toate stocurile. În plus, nu toate rachetele din stocuri pot fi folosite într-un război, fiindcă există o rezervă ireductibilă pentru Flota de Nord, pentru Flota Pacificului, pentru aviația strategică. În caz contrar, toată doctrină descurajării nucleare se prăbușește și Rusia devine dezgolită militar în competiția internațională a marilor puteri nucleare ale lumii.
În aceste condiții, potrivit unor experți militari, chiar dacă Rusia continuă să folosească restul rachetelor, atacând ținte pe teritoriul Ucrainei, dar intensitatea bombardamentelor în ultima lună a scăzut semnificativ până la lansarea a trei-patru rachete pe zi. Este adevărat, armata rusă încearcă să mențină un anumit ritm de teroare aeriană pentru demoralizarea populației, când în fiecare zi au loc raiduri aeriene în Ucraina, ca civililor să le fie frică, să creadă că rușii au arme nesfârșite. Însă datele obiective demonstrează epuizarea semnificativă a rezervelor de armament, iar complexul militar-industrial rus nu dispune de capacitatea rapidă de a suplini stocurile șubrezite de armament. Și aceasta se întâmplă întrucât fabricile ruse care produc rachete folosesc echipamente de import și într-o situație în care țările occidentale au impus sancțiuni, producția devine tot mai dificilă. Desigur, încă 50 de rachete de fiecare tip pot fi produse anul acesta de industria de război rusă, dar acest lucru nu va aduce înapoi 2.000 de rachete deja folosite în război. Acest număr de rachete nou produse va crea probleme Ucrainei, dar nu va asigura victoria Rusiei. Și chiar dacă mai este loc de luptat, dar pe termen lung nu există optimism pentru armata rusă, în condițiile când complexul militar-industrial rus este lent dar sigur ucis de sancțiunile occidentalilor.
În caz de nu da, Doamne...
În conformitate cu nota de expertiză a mai multor analiști militari, în războiul cu Ucraina armata rusă a pierdut deja atât de mulți oameni și echipamente, încât dacă o altă țară ar ataca cu arme convenționale Rusia acum, ei nu îi va fi ușor să riposteze. Se estimează că, dacă forțele principale ale unei armate sunt atrase într-un anumit război, ceea ce rămâne pe loc nu este de cea mai bună calitate și, în acest caz, nici măcar nu este vorba doar de parametri cantitativi. Pe de altă parte, Rusia însăși ar putea avea probleme enorme, dacă ar invada acum o altă țară, chiar și una atât de mică și vulnerabilă la mai mulți parametri cum este Republica Moldova, în timp ce continuă războiul în Ucraina. Este o veste bună pentru Republica Moldova, cetățenii căreia privesc cu o îngrijorare firească agresiunea militară rusă în Ucraina. Cu atât mai mult este nevoie de a folosi la maxim această perioadă, când Rusia s-a împotmolit în războiul din Ucraina, pentru consolidarea rapidă a capacităților de apărare a Armatei Naționale, ca factor de descurajare suplimentară a unei eventuale agresiuni militare împotriva statului moldovean.
Partea propagandistică a războiului
Războiul fierbinte din Ucraina durează mai mult de patru luni, dar Rusia atacă nu doar cu tancuri și artilerie, ci desfășoară un adevărat război propagandistic care vizează nu doar Ucraina, dar și multe alte state, în speță Republica Moldova. Mass-media rusă, pe deplin subordonată Kremlinului, alimentează opinia publică internațională cu narațiuni provocatoare despre posibilitatea unui al Treilea Război Mondial, în caz dacă Rusiei nu i se va permite să devoreze Ucraina. Suplimentar, propaganda rusă sperie alte state, care încearcă să-și consolideze capacitățile de apărare militară, că ele pot deveni următoarele victime, după exemplul Ucrainei. Însă războiul din Ucraina a dezumflat reputația invincibilității infatuate a armatei ruse, care nu poate la moment să reprezinte, din perspectiva armelor convenționale, o amenințare serioasă pentru NATO, de exemplu, iar Rusia are nevoie de ani de zile pentru a reconstrui și a reforma cuprinzător armata.
Gândește-te la pace, dar pregătește-te de... altceva
Desigur, Chișinăul urmează cu atenție să urmărească evoluțiile în plan militar din Ucraina și să consolideze tot instrumentarul politic și logistic pentru a oferi un grad sporit de securitate a statului. Chiar dacă la moment nu există un pericol nemijlocit al unei invaziei militare ruse în Republica Moldova, această perspectivă nu poate fi exclusă pe viitor. Contracararea unei eventuale ofensive a Rusiei împotriva Republicii Moldova, necesită o consolidare a cooperării politico-militare cu România – stat membru NATO, și pe această cale a creșterii rezilienței militare a statului moldovenesc prin intensificarea cooperării cu cel mai puternic și eficient mecanism de securitate colectivă din lume. Moscova trebuie să știe că în momentul de cumpănă Chișinăul se va adresa României și NATO după ajutor, pentru a rezista unei agresiuni militare străine.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
