În Republica Moldova este lipsă un proiect naţional care ar uni societatea fragmentată pe diferite curente, cum ar fi „statalismul” sau „unionismul”. În acelaşi timp, circa o treime din populaţie se declară „nostalgică” după perioada Uniunii Sovietice, iar acest lucru ar fi reacţia de dezamăgire că atât stataliştii, cât şi unioniştii, nu au prezentat încă un proiect clar pentru statul Republica Moldova. Totuşi, unirea cu România nu trebuie privită ca un panaceu pentru problemele cu care se confruntă societatea moldovenească, iar eventuala unire ar putea avea loc doar în consecinţa unui proces evolutiv amplu, de durată şi în mod paşnic. Astfel de opinii au fost expuse de către participanţii la dezbaterea publică cu tema: „Unionişti, statalişti şi „nostalgici”: confruntare de idei privind dreptul şi capacitatea Republicii Moldova de a fi stat independent”, realizată de Agenţia de presă IPN în parteneriat cu Radio Moldova.
Tema dezbaterii a fost selectată pentru că Ziua Independenţei a scos în vileag şi de data aceasta una din problemele vechi care ţine de deficitul de identitate a statului şi situaţia fragmentată a societăţii acestuia.
Emil Ciobu, expert pentru relaţii externe al Platformei Obşteşti de Dialog „Statalitate – Moldova”, a spus că, după declararea Independenţei, Republica Moldova nu are niciun obiect în curricula şcolară care să înveţe copiii ce înseamnă statul, care este istoria ţării. „Nu pot fi nostalgic, URSS nu poate fi refăcută, dar noi am rămas la nivelul elitei politice cu gândire comunistă oricum s-ar numi partidul din care fac parte. Dacă noi până la independenţă munceam şi spuneam că încă oleacă şi vom ajunge la comunism, atunci acum spunem că iată ne vom integra în UE şi vom avea totul, că vor munci francezii şi ne vor plăti englezii, dar trebuie să fie integrare economică”, a spus Emil Ciobu.
Vlad Bileţchi, preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Onoare, Demnitate şi Patrie”, a precizat că curentul unionist are idealul naţional de a reuni Republica Moldova cu România, ca să fie un stat mare care să-şi poată dicta interesele. „În ţară chiar nu există niciun conflict, acestea vin de sus, conflictele sunt create artificial, inclusiv în regiunea transnistreană, pentru a ţine Republica Moldova ostatică şi să nu poată să se reunească cu România. După unire va fi afectată doar suveranitatea ţării, în rest totul va rămâne, pământul nimeni nu-l va înstrăina, oamenii nu vor fi deportaţi şi nu vor avea loc alte aberaţii care se vehiculează”, a spus tânărul.
Regizorul Sergiu Prodan, care a exprimat opinia curentului „nostalgicilor”, dar căruia nu se atribuie, a menţionat că pe parcursul a 25 de ani se loveşte de aceleaşi nostalgii permanente, cineva este nostalgic după URSS, cineva după România Mare, dar nostalgia este o stare umană care pe alocuri ar trebui încurajată. „Cred că 25 de ani este suficient ca să aduci la conştiinţa societăţii în ce constă ideea de ţară, în ce constă proiectul politic şi social, iar aceste 36% care vor în URSS sunt persoane dezamăgite care nu au reuşit să fie motivate de această idee. În aceşti 25 de ani de statalitate noi aşa şi nu am reuşit să dăm un sens clar existenţei noastre ca stat independent”, a spus Sergiu Prodan.
Igor Boţan, expertul permanent al proiectului, a menţionat că România nu are în Constituţia sa un articol privind unirea cu alte teritorii cum ar fi Republica Moldova, or, astfel de puncte există în constituţiile altor state precum Rusia sau Germania. Totodată, ţara este membru NATO şi nu poate să se unească cu un stat care nu-şi controlează teritoriul. În opinia expertului, nici în România, nici în Republica Moldova nu există elită politică ce îşi doreşte cu adevărat unirea, iar unioniştii din Moldova nu acţionează foarte bine. Acesta i-a îndemnat pe cei care optează pentru unionism să meargă direct către „coordonatorul coaliţiei de guvernare”, adică Vlad Plahotniuc, prim-vicepreşedintele Partidului Democrat, ca să vorbească cu el despre unire, deoarece astfel va fi mai mult spor în acest proces.
Mihail Lupaşco, coordonator al Platformei Obşteşti de Dialog „Statalitate – Moldova”, a apreciat că pentru prima dată s-a reuşit unirea într-un astfel de format a reprezentanţilor mai multor mişcări ca să se vorbească despre opinii diametral opuse. „Doar astfel de discuţii ne vor ajuta să depăşim neînţelegerile. Nu cred că trebuie să interzicem unei părţi a societăţii să-şi exprime opinia, dar totul trebuie să aibă loc într-un dialog paşnic. Noi trebuie să excludem actorii care speculează pe frici, ajung la putere, creează coaliţii şi contribuie la majorarea sărăciei din ţară”, a specificat Mihail Lupaşco.
Dezbaterile publice cu tema „Unionişti, statalişti şi „nostalgici”: confruntare de idei privind dreptul şi capacitatea Republicii Moldova de a fi stat independent” este ediţia a 59-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, realizat cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.
