Republica Moldova de astăzi este o consecință a evenimentelor de acum o sută de ani. Și deși s-au schimbat generații de clase politice, nu este clar dacă în prezent există forțe politice care apelează la tradiții comuniste sau socialiste. Actualmente, nu mai sunt partide care țin mult la tradițiile de acum o sută de ani. Pe de o parte, unii consideră că Revoluția Rusă din 1917 a contribuit la democratizare sau la ceea ce se numește astăzi statul contemporan. Pe de altă parte, alții susțin că pecetea acestui eveniment nefast este impregnată adânc pe trupul și pe chipul a ceea ce înseamnă astăzi Republica Moldova. Opiniile au fost exprimate de către participanții la dezbaterile publice cu tema: „Un veac de Revoluție Rusă: urmări și așteptări”, ediția a 80-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că la o sută de ani de la ceea ce se numește Revoluția Rusă, a trecut foarte mult timp, iar lucrurile s-au așezat și oamenii și-au pus în ordine ideile. „Atunci când vorbim despre revoluții, avem în vedere schimbarea dramatică a tuturor relațiilor social-politice – lucru care s-a întâmplat în anul 1917. Cred că este logic să vedem care a fost impactul asupra noastră, a celor care locuim astăzi în Republica Moldova. Cred că impactul acelei revoluții a fost unul extraordinar și cred că a influențat sorțile lumii”, a notat expertul.
Potrivit lui, atunci când se vorbește despre Revoluția Bolșevică, nu trebuie să se uite despre curentele care erau atunci în dezvoltare, despre teoria socialistă, despre Manifestul Partidului Comunist etc., pentru că doar astfel poate fi înțeles impactul acestor mișcări. În opinia sa, aceasta nu a fost o explozie, ci a fost un eveniment specific rusesc, dar într-un context internațional. Au fost condiții istorice obiective și au avut loc evenimente inevitabile. Igor Boțan a menționat că Republica Moldova de astăzi este o consecință a celor evenimente. Clasa politică care a declarat Independența și ulterior a dezvoltat multipartitismul în țara noastră, are rădăcini profunde acolo. „S-a schimbat o generație, vine o generație nouă de politicieni și vedem ce se întâmplă acum în țara noastră. Cel mai important element acum e că, în calitate de cetățean, mă interesează dacă sunt în Moldova forțe politice care apelează la tradiții comuniste, socialiste. Noi nu avem partide care țin mult la tradițiile de acum o sută de ani”, a mai spus expertul.
Victor Stepaniuc, președintele Partidului Popular Socialist din Moldova, a menționat că unii consideră că Revoluția Bolșevică a fost o continuare a revoluției din februarie a aceluiași an, atâta timp cât aceasta suferit un eșec. Potrivit lui, Revoluția a început cu revolte ale sărăcimii, pentru că lumea suferea de foamete, chiar și în cele mai mari orașe. Victor Stepaniuc spune că bolșevicii nu au făcut lovitură de stat în Rusia, ci au preluat o putere care „zăcea în stradă”.
„Revoluția Rusă din 1917 și în general ceea ce numesc unii fenomenul Uniunii Sovietice, fenomenul edificării sistemului socialist în spațiul european, și-a adus aportul la democratizarea sau la ceea ce se numește astăzi concreșterea sau implementarea practică a ceea ce se numește statul social contemporan. Adică, dacă, în secolul XIX, la nivel politic, noi avem reformă după reformă, la începutul secolul XX în domeniul politicilor sociale, ideilor sociale concret implementate – aici URSS a fost în frunte”, a opinat Victor Stepaniuc.
Valeriu Munteanu, vicepreședintele Partidului Liberal, a declarat că ceea ce s-a întâmplat acum o sută de ani a fost o lovitură de stat clasică, atunci când un partid cu o pondere infimă a preluat puterea în Rusia. Potrivit lui, bolșevicii au preluat puterea prin răsturnarea puterii de stat. „Și o anumită perioadă de timp au vorbit în discursurile sale acest lucru că a fost o lovitură de stat, însă ulterior au început să creeze această iluzie despre marea revoluție din octombrie și despre eforturile lui Lenin. Trebuie să recunoaștem că au avut aderență socială – lumea era sărăcită, înfometată și era în așteptarea beneficiilor pentru ei, încă tot ceea ce li s-a promis și oferit, în scurt timp le-a fost luat înapoi”, a opinat politicianul.
Vicepreședintele PL a spus că în ceea ce ține de consecințe, pentru toată Uniunea Sovietică acestea au fost dramatice, pentru că cel puțin 80-100 de milioane de oameni au murit în perioada de după lovitura de stat și până la desființarea Uniunii Sovietice. „Indubitabil pecetea acestui eveniment nefast este impregnat adânc pe trupul, pe chipul a ceea ce înseamnă astăzi teritoriul între Prut și Nistru – Republica Moldova și dincolo de Nistru. Cu siguranță, decidenții politici de ieri, de astăzi și cu siguranță cei de mâine, au purtat și vor purta în continuare acele învățăminte pe care le-au tras și năravuri pe care le-au deprins în timpul ocupației sovietice, plătind tributul unui regim de ocupație”, a declarat Valeriu Munteanu.
Virgil Pâslariuc, istoric, conferențiar universitar, a menționat că este vorba despre un eveniment epocal care a schimbat radical soarta regiunii și care a transformat viețile a sute de milioane de oameni. Din punct de vedere istoric, este extrem de important contextul în care sunt abordate asemenea evenimente de asemenea anvergură. Potrivit lui, Revoluția Rusă este în mare parte produsul primului Război Mondial, care a fost primul război total, care a avut drept consecință o mobilizare extraordinară a societății.
În opinia istoricului, transformările sociale implementate ulterior în fosta URSS nu sunt în exclusivitate rezultatul Revoluției Ruse, însă multă lume uită că de fapt cel care poate fi considerat adevăratul promotor al acelor schimbări de ordin social nu este altcineva decât Otto fon Bismarck. Virgil Pâslariuc consideră că marea problemă legată de percepția trecutului sovietic este acea mare discrepanță dintre teorie și practică. Pentru că una este ceea ce și-au propus inițiatorii Revoluției și altceva este practica prin care s-au realizat lucrurile.
Vitalie Sprînceană, sociolog, consideră că și acum Federația Rusă, și nu doar Rusia, dar o alianță de forțe populiste, rămân un fel de exportator de revoluție conservatoare sau de contrarevoluție, într-un anumit sens. Cât ține de evenimentele de acum o sută de ani, sociologul constată că, în contextul celor o sută de ani de la revoluție, dar nu au fost remarcate evenimente vizibile, nici la nivel de formațiuni politice – Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, nici la nivel de mesaje ale istoricilor. „Într-un anumit sens, într-adevăr un eveniment atât de mare, trece, cel puțin pentru societatea noastră, ca un fel de non-eveniment și aici putem specula asupra motivelor”, a opinat Vitalie Sprînceană.
Sociologul consideră că la această discuție, care acum nu este actuală, se va reveni mai târziu, întrucât nici politicienii, nici istorici nu s-au clarificat cu alte evenimente mai apropiate. În opinia sa, această temă nu se discută, pentru că este umbrită de alte teme abordate, despre care se deschid arhivele. Și aici este vorba despre Uniunea Sovietică, Holocaust, deportări etc și acestea încă sunt privite ca elemente separate, dar atunci când vor fi așezate toate într-un trecut istoric, va apărea întrebarea de unde apar și care a fost contextul?
Dezbaterile publice „Un veac de Revoluție Rusă: urmări și așteptări”, ediția a 80-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
