Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a organizat la 18 noiembrie 2018 un marș de protest și un miting pre-electoral cu participarea unui număr impunător de susținători ai formațiunii. Evenimentul a fost foarte bine organizat, chiar excelent. Datorită bunei organizări a fost posibilă estimarea relativ precisă a numărului de participanți. De mare utilitate au fost dronele, utilizate de organizatori, care au permis să fie urmărit în timp real cum cele două coloane de susținători au pornit de la Academia de Științe și, respectiv, de la Circ spre Piața Marii Adunări Naționale (PAMN). Ambele coloane au fost structurate în câte 15 plutoane, fiecare pluton avea supraveghetori, care vegheau ca plutoanele să-și păstreze forma dreptunghiulară din 10-12 rânduri, câte aproximativ 30 de persoane în fiecare rând. Respectiv, putem estima că la marș au participat aproximativ 9-10 mii de manifestanți.
Prima lecție învățată de la marșului PSRM este că o bună organizare permite evitarea speculațiilor pe marginea numărului de participanți. De exemplu, acum un an PSRM afirma că la protestul din 24 septembrie 2017, la Cahul, Anenii Noi Bălți, ar fi participat în total 20 mii de manifestanți. Numai la Bălți ar fi participat 4 mii de protestatari. Atunci din imagini am desprins că patrulaterul, format din aproximativ 50 de polițiști pe o latură și aproximativ 30 pe alta, era completat în proporție de aproximativ 2/3, ceea ce echivala cu aproximativ o mie de participanți. Tot din imagini, ne-am putut convinge că la Cahul și Anenii Noi au participat mei puțini manifestanți decât la Bălți, ceea ce indică asupra faptului că s-a cam exagerat cu afirmația că ar fi participat 20 de mii de manifestanți. Anume în acest sens, este lăudabilă buna organizare a marșului și mitingului PSRM din 18 noiembrie, ea nu lasă spațiu pentru speculații.
Al doilea lucru impresionat de la marșul PSRM din 18 noiembrie 2018 a fost filmulețul, care a prezentat etapizat parcursul regimului rușinos, în perioada 2009-2018. Farmecul filmulețului se descoperă la descrierea anului 2011 – anul instabilității politice “țara se află în pragul alegerilor parlamentare extraordinare, începe modificarea repetată a Constituției în scopurile înguste a partidelor euro-unioniste (min. -58.37-58.20)”, după care se trece la anul 2012. În mod paradoxal, din rea intenție sau din scăpare, atunci când filmulețul trece la rechizitoriul pentru anul 2012 lipsește aprecierea faptei lăudabile a lui Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, care la 16 martie 2012 au pledat pentru stabilitatea politică. În discursul său din Parlament, menit să justifice pledoaria pentru evitarea alegerilor parlamentare extraordinare, Igor Dodon a menționat următoarele: „Astăzi este o zi deosebit de importantă și pentru soarta Republicii Moldova, și pentru soarta clasei politice moldovenești. După aproape trei ani de criză politică, suntem astăzi într-un moment culminant, când se va decide modalitatea prin care va fi rezolvată această criză: alegeri anticipate sau alegerea președintelui... Noi înțelegem foarte bine că atenția tuturor este îndreptată spre grupul parlamentar al socialiștilor, fiindcă de voturile socialiștilor depinde astăzi modalitatea prin care va fi rezolvată criza politică. De socialiști depinde dacă va fi ales președintele țării sau vor fi anticipate. Vă rog să ne credeți pe cuvânt, acest rol hotărâtor care ne revine este unul foarte dificil. Pentru că în joc este soarta țării, și în joc este reputația și credibilitatea noastră politică. Iar prin votul nostru de astăzi, așa cum va fi el, ne asumăm o responsabilitate foarte mare pentru ce se va întâmpla mai departe. Și ne asumăm și criticile care nu vor întârzia să apară... De aceea, la decizia de astăzi am ajuns cu greu, după multe cugetări și frămîntări, pe fundalul unui pressing psihologic enorm. Am analizat foarte mult, am chibzuit, ne-am consultat îndelung cu cetățenii, cu membrii partidului, cu liderii altor partide. Dar mai întîi de toate, ne-am raportat la interesele de bază ale Republicii Moldova și am făcut prognoze de viitor, ca să înțelegem cum e mai bine... De aceea, noi, socialiștii, am decis să alegem președintele Republicii Moldova. Noi vom vota un președinte pentru stabilitate în Republica Moldova. Vom vota un președinte pentru că asta o dictează și situația socială, și rațiunea politică, și responsabilitatea față de interesele statului”. O atitudine foarte responsabilă a PSRM, care a salvat regimul rușinos, prelungindu-i viața politică de cel puțin 3 ori! De aceea, e mare păcat că epizodul respectiv lipsește din rechizitoriul PSRM.
Al treilea lucru care a impresionat la mitingul PSRM se referă la angajamentele PSRM pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Astfel, este curios că PSRM se angajează (obiectivul 5) să obțină statutului de membru deplin al Uniunii Economice Euroasiatice (UEE). UEE are la bază Uniunea Vamală (UV), aderarea la care e prevăzută în programul PSRM, dar care e posibilă doar în eventualitatea denunțării Acordului de Asociere (AA), inclusiv a Acordului de Liber Schimb (ALS) cu Uniunea Europeană (UE). În angajamentele PSRM, enunțate la mitingul din 18 noiembrie 2018, nu se pomenește nimic despre denunțarea AA și ALS. Mai mult, angajamentul PSRM vine în contradicție directă cu declarația liderului formațiunii, Zinaida Greceanîi, care trei zile înaintea mitingului afirma: PSRM își propune să câștige alegerile “pentru a forma un guvern care știe să aibă relații bune cu toate statele, inclusiv cu UE, având semnat Acordul de Liber Schimb... Și mai curios este că angajamentul PSRM ignoră cu desăvârșire efortul liderului informal al formațiunii - șefului statului, Igor Dodon, care la forul de la Crans Montana a anunțat liderii mondiali despre faptul că: Scopul nostru constă în a moderniza și dezvolta Republica Moldova. Reformele urmează a fi implementate exclusiv pentru binele poporului. Urmează să elaborăm un plan strategic al reformelor în așa fel, încât atunci când se va pune în dezbatere subiectul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, țara să fie pregătită din toate punctele de vedere. Din aceste luări de poziție a liderilor PSRM e dificil să se înțeleagă ce au, de fapt, de gând să facă? În acest sens, este la fel de dificil de înțeles de ce PSRM se angajează să majoreze salariului mediu până la 600 de euro, iar pensia medie – până la 300 euro (obiectivul 1), dacă în UEE principala valută de referință este rubla rusească?
Al patrulea lucru care a impresiona la mitingul PSRM a fost discursul respectatului deputat și economist, Vladimir Golovatiuc, care a făcut o radiografie pertinentă a sării economiei Republicii Moldova, exclamând – există un astfel de partid care își poate asuma responsabilitatea pentru redresarea situației – PSRM. Curiozitatea constă în faptul că deputatul PSRM a pretins că-l citează pe un individ, care acum mai bine de 100 ani a exclamat la fel. Este cea mai elocventă dovadă că PSRM le recomandă membrilor să nu mai pronunțe numele liderului proletariatului mondial – V.I. Lenin. Concluzia respectivă are la baza și faptul că PSRM a trecut sub tăcere absolută aniversarea a 100 de ani de la Marea Revoluție Socialistă din Octombrie. Este probabil tributul plătit Patriarhului Moscovei și a întregii Rusii – Kirill, de către Prietenii Ortodoxiei din PSRM, care în angajamentul al nouălea își propun să apere Ortodoxia – religia noastră tradițională. E un compromis serios, dacă ne amintim că liderul informal al PSRM a insistat să-i fie înmânat carnetul de comunist de ziua de naștere al lui V.I. Lenin, lângă monumentul acestuia.
Al cincilea lucru care a impresionat la mitingul PSRM se referă la statisticile invocate de experții PSRM, care au subliniat că 40% din terenurile agricole ale țării sunt controlate de firme off-shore din străinătate, ceea ce poate conduce la eventuala cultivare a produselor genetic modificate pe cernoziomurile noastre ca untul de consistente, iar ulterior la preluarea controlului asupra acestora de către străini. Curiozitatea aici constă în faptul că nimeni altul decât liderul informal al PSRM, Igor Dodon, a susținut modificările aduse Legii privind dobândirea cetățeniei Moldovei prin investiție. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Sputnik Moldova el a menționat: „Fără a intra în prea multe detalii, eu consider că ar fi fost bine ca Republica Moldova să aprobe un astfel de mecanism mult mai devreme. Aceasta este o modalitate de a atrage investiții. Însă aici trebuie să fim foarte atenți. Trebuie să vedem cine sunt și cu ce bani vin încoace. Să vedem ce drepturi obține? Pentru că eu nu vreau ca să vină cineva și să cumpere în dreapta și în stânga toată Republica Moldova, cu toate că ei pot să o facă și acuma prin persoane interpuse. Dar, ca instrument internațional, el este utilizat de mai multe țări”. Acum, întrebarea este – cine ar putea împiedica reprezentanții firmelor off-shore să obțină cetățenia Republicii Moldova prin presupuse investiții și să preia în mod legal, în calitatea de cetățeni moldoveni, controlul asupra terenurilor agricole?
Sigur, au fost și alte lucruri impresionante la mitingul pre-electoral al PSRM, însă cele invocate sunt importante pentru ca, eventual, Consiliul Republican al formațiunii să le ia în considerația pentru a lămuri cetățenii în privința întrebărilor ce au apărut.
Experții IPN
