 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Situaţia din Moldova a devenit subiectul dezbaterilor din cadrul Parlamentului European, care au avut loc la Strasbourg, pe 25 noiembrie. Europarlamentarii au folosit această ocazie pentru a puncta multitudinea problemelor cu care se confruntă Moldova, văzută în perioada 2009-2014 drept „poveste de succes”. Fraudele din sistemul bancar, protestele antiguvernamentale, animozitățile dintre partidele politice de la guvernare, tergiversarea reformelor, au figurat în intervențiile parlamentarilor europeni.
Pe lângă faptul că majoritatea participanților la dezbateri au criticat politicienii moldoveni pentru lipsa de responsabilitate politică și urmărirea propriilor interese politice, aceștia au cerut pedepsirea vinovaților în devalizarea sectorului bancar și combaterea corupției. Iar reprezentantul Comisiei Europene, Christos Stylianides, a ținut să sublinieze că actualii lideri politici de la Chișinău au contribuit la capturarea statului și la înstrăinarea cetățenilor. Totodată, un rol major în înrăutățirea situației din Moldova i-a fost atribuit Rusiei.
Europarlamentarii au chemat politicienii moldoveni să dialogheze pentru a ieși din impasul politic creat, a restabili încrederea cetățenilor și a reduce distanța dintre guvernare și societate. În acest sens, atât popular europenii, cât și social-democrații s-au arătat dispuși să faciliteze dialogul dintre partidele de la guvernare în vederea formării unui guvern pro-european. Cu toate acestea, orice mediere din partea structurilor europene a fost exclusă de către UE, unica modalitate acceptabilă fiind medierea prin intermediul canalelor politice ale partidelor pan-europene.
Mediere, dar de la distanţă
Implicarea partidelor pan-europene în facilitarea dialogului dintre partidele declarativ proeuropene din Moldova nu este ceva ieșit din comun. Aceasta se datorează faptului că PLDM, PDM și PL sunt afiliate la Partidul Popular European (PPE), Partidul Social Democrat (SD) și, respectiv, Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE). Din aceste considerente, în cadrul dezbaterilor de la Strasbourg, cele trei partide, dar în particular PPE și SD, au fost chemate să-și exercite influența pentru ca partidele moldovenești (PLDM, PL, PDM și PPEM) să ajungă la un numitor comun. În realitate, însă, cu excepția purtării unor discuții, partidele pan-europene nu au nicio pârghie eficientă pentru a convinge liderii formațiunilor moldovenești să facă un pact politic. Mai mult ca atât, deși manifestă dorința de a oferi ajutor, ALDE, SD și PPE au avut o experiență negativă cu partidele declarativ pro-europene de la Chișinău (cu excepția PPEM). Astfel, în ianuarie 2015, la aeroportul de la Chișinău, liderii PPE, ALDE și SD s-au implicat personal în negocierile dintre PLDM, PDM și PL. Cele din urmă au ignorat însă eforturile europenilor și au format un guvern minoritar, PL-ul refuzând să se alăture. Învățând din eșecul din ianuarie curent, reprezentații PPE, SD și ALDE au inițiat un proces de mediere, dar fără a se mai deplasa la Chișinău, alegând să faciliteze, deocamdată, de la distanță, dialogul între PLDM, PDM, PL și PPEM. Astfel, reprezentanții partidelor pan-europene au purtat discuții cu liderii celor 4 partide moldovenești în cadrul unei conferințe video, PLDM-ul fiind îndemnat să sprijine formarea noului guvern.
Ce au spus popular europenii?
Reprezentanții Partidului Popular European, din care face parte Partidul Liberal Democrat din Moldova și la care tinde să adere formațiunea lui Iurie Leancă, s-au manifestat cel mai activ în cadrul dezbaterii de la Strasbourg. Aceștia s-au axat pe problema oligarhilor care controlează partidele politice moldovenești, dar și pe efectele nocive ale corupției asupra instituțiilor. Totodată, popular europenii au fost printre puținii care au lansat critici dure la adresa Rusiei, acuzată de propagandă și sancțiuni economice împotriva Moldovei pe motivul apropierii de UE. La fel, tot popular europenii au evidențiat importanța acordării unei perspective europene pentru Moldova ca să contrabalanseze factorul rusesc. Pe alocuri, s-a creat însă percepția că preocuparea pentru influența Rusiei în Moldova este mai mare decât pentru comportamentul iresponsabil al partidelor pretins proeuropene, care de fapt au contribuit cel mai mult la discreditarea UE și integrării europene în rândul moldovenilor.
Social-democraţii critică
Social-democrații au adresat critici dure clasei politice moldovenești pentru faptul că mențin țara într-o „stare de criză cronică”, avertizând partidele de la guvernare că au o ultimă șansă pentru a redresa situația. Mai mult ca atât, Moldova a fost prezentată ca sursă de amenințare pentru securitatea europeană din cauza nivelului înalt de corupție, care ar permite folosirea țării drept rută convenabilă pentru comerțul ilicit cu armament. Totodată, a răsunat îndemnul de a menține cursul european al Moldovei, prevenind alunecarea acesteia în “zonă de teamă” în care se află deja Ucraina. Derularea efectivă a reformelor, transparentizarea instituțiilor, lupta vizibilă cu corupția, dar și identificarea și pedepsirea vinovaților în cazul fraudelor din sistemul bancar, s-au numărat printre cerințele majore verbalizate de către social-democrați.
Liberalii dezamăgiţi
Liberalii au trecut în revistă progresele înregistrate de Moldova în perioada 2009-2014, semnalând că după 2014 se observă doar regres, ceea ce a deteriorat statutul țării de „lider în cadrul Parteneriatului Estic”. Potrivit poziției fostului raportor pe Moldova, Petras Auštrevičius, din cadrul Parlamentului European, care reprezintă ALDE, Moldova se asociază cu „haos politic”. Tot el a semnalat că tensiunile în societate pot exploda, având în vedere nemulțumirea cetățenilor față acțiunile guvernanților. La fel ca și în cazul celorlalte grupuri parlamentare, la liberali, se observă o înțelegere mai degrabă eronată a realităților politice din Moldova. Or, partidele care sunt criticate, în prezent, de către europarlamentari, pentru fraudele din sistemul bancar, incidența excesivă a corupției, oligarhizarea puterii politice etc., sunt formațiunile care au condus cu țara din 2009 încoace. Aceste formațiuni au folosit din start integrarea europeană atunci când au partajat puterea politică, instituțiile în stat și diverse domenii economice unde sunt fluxuri financiare importante. Prin urmare, e timpul ca partea europeană să admită faptul că progresele atinse (de exemplu, liberalizarea vizelor cu UE) au fost mai degrabă accidentale decât rezultatul unui proces de integrare europeană sincer și ireversibil.
În loc de concluzie…
În dezbaterile de la Strasbourg au lipsit cu desăvârșire aprecieri pozitive legate de situația curentă din Moldova, ceea ce contrastează considerabil cu dezbaterile privind Georgia, unde cea din urmă, în pofida numeroaselor critici, a fost calificată drept țară lider în cadrul Parteneriatului Estic. De asemenea, eurodeputații au evitat să rostească denumirile partidelor pretins proeuropene acuzate de politizarea instituțiilor, combaterea ineficientă a corupției și tărăgănarea reformelor. Așadar, PPE, ALDE, dar și SD, au folosit formulări mai degrabă generale (clasă politică, elită politică, partide de la guvernare) în loc să nominalizeze partidele moldovenești vizate (PLDM, PDM, PL). Totodată, aceștia au fost interesanți să menționeze deschis reprezentanții opoziției - socialiștii și comuniștii moldoveni - care este asociată cu Rusia. Nu în ultimul rând, parlamentarii europeni nu s-au referit deloc la necesitatea urgentă de reformare, reînnoire sau „curățare” a partidelor de la guvernare, deși au recunoscut natura coruptă a acestora. Astfel, chiar dacă criza în care se află Moldova confirmă faptul că „europenizarea” partidelor moldovenești pretins proeuropene a eşuat (vezi articolul „Europenizarea” eşuată a elitei politice moldoveneşti”), eurodeputaţii preferă să ignore acest aspect în continuare.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
