Anumite voci din societatea civilă și instituțiile media tratează deseori relația UE cu Moldova într-un mod simplist, strict prin prisma dilemelor. Adică, UE este îndemnată să aleagă între a reacționa la devierile anti-reformă ale guvernării și a reacționa la acțiunile anti-UE ale președintelui Igor Dodon, scrie politologul Dionis Cenușă într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.
Politologul comentează că aceleași voci reproșează europenilor că s-ar lăsa manipulați de retorica eurosceptică a președintelui Dodon, considerată drept un subiect fals, în loc să se concentreze pe deficiențe reale, legate de calitatea actualei guvernări.
În opinia lui Cenușă, Bruxelles-ul trebuie nu doar să vireze între dialoguri paralele, care mai și sunt contradictorii, cu Chișinăul, dar și să rămână neutru și în egală măsură angajat atât în raport cu guvernarea, cât și cu președintele Moldovei și alte forțe anti-europene.
Combaterea dezinformării anti-UE este la fel de importantă ca și critica față de deficiențele reformelor și manifestările de corupție ale guvernării, care se declară pro-europeană, explică politologul specializat în analiza relațiilor UE-Moldova.
El prezintă trei argumente care sprijină ideea conform căreia UE trebuie să se preocupe și de combaterea dezinformării anti-europene, lansată de către președintele Igor Dodon.
În primul rând, în joc este pusă imaginea UE, care este afectată nu doar de forțele pro-europene corupte, dar și din cauza propagandei anti-UE. De fapt, prin desființarea miturilor, UE investește în propria legitimitate, ceea ce îi permite să exercite presiune în mod mai efectiv asupra guvernării.
În al doilea rând, propaganda anti-UE, folosită de Igor Dodon, a devenit parte a jocului politic intern. De aceea, UE este nevoită să se implice în propria capacitate, dacă chiar este interesată de a influența pozitiv lucrurile în Moldova.
Nu în ultimul rând, subiectul propagandei anti-europene face parte din războiul informațional purtat de Rusia în regiune, în care Igor Dodon sprijină partea rusă prin răspândirea și inventarea unor noi mituri anti-UE, opinează Cenușă.
El anticipează că desconsiderarea dezinformării anti-UE, aplicată pe larg de către președintele Dodon, la această etapă, sub pretextul că este secundară sau artificială, poate avea consecințe negative pe termen mediu și lung – alegerile din 2018.
Dezinformarea alimentează populismul eurosceptic, care în prezent, se asociază în Moldova cu moldovenismul agresiv și respectiv anti-românismul.
În concluzie, politologul subliniază faptul că UE trebuie să fie precaută atât față de pro-europenii de la Chișinău, dar nu într-o mai puțină măsură și față de pro-ruși.
