Uniunea Europeană este pregătită să facă față încetării tranzitului gazelor rusești prin Ucraina, o situație care devine realitate de azi, 31 decembrie 2024, odată cu expirarea contractului între Gazprom și Naftogaz. Într-un context de tensiuni geopolitice și de reproșuri între statele membre și Ucraina, oficialii europeni și liderii regionali au transmis declarații divergente despre impactul acestei decizii asupra securității energetice, transmite IPN.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că „impactul încheierii acordului ce reglementează tranzitul gazelor rusești via Ucraina asupra securității aprovizionării UE este limitat”. În ultimele luni, UE a lucrat cu statele membre afectate, pentru a diversifica rutele și sursele de aprovizionare cu gaze, inclusiv prin terminale LNG și conducte din alte regiuni.
Conform unui raport al Comisiei Europene, volumele de gaze rusești tranzitate prin Ucraina au scăzut semnificativ în ultimii ani, de la 40 bcm înainte de invazia Rusiei în Ucraina, la doar 14,65 bcm în 2023. Cele mai afectate țări sunt Austria și Slovacia, care depind în mare măsură de aceste importuri.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenskyy a reafirmat la Bruxelles că „nu vom prelungi tranzitul de gaz rusesc” după expirarea actualului acord. El a subliniat că Ucraina ar putea permite tranzitul în condiții stricte: „Dacă o țară europeană este dispusă să primească acest gaz și să nu i-l plătească Rusiei până la sfârșitul războiului, atunci noi putem reflecta asupra autorizării în continuare a tranzitului”, a declarat președintele ucrainean.
Totodată, liderul de la Kiev a respins ideea tranzitului gazelor rusești prin intermediari, precum Azerbaidjan: „Dacă o țară primește gaz rusesc, înseamnă să transferi bani în Rusia, care-și poate finanța astfel industria militară”, a punctat președintele Ucrainei.
În cadrul conferinței sale de presă anuale, președintele rus Vladimir Putin a comentat situația legată de încheierea acordului de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina: „Acest contract nu va mai exista, asta este clar. Dar este bine – noi vom supraviețui, Gazprom va supraviețui”, a declarat Putin.
Robert Fico, premierul Slovaciei, a criticat poziția Ucrainei, calificând decizia drept „greșită și irațională”. Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, Fico a declarat: „Acceptarea tacită a deciziei unilaterale a președintelui ucrainean Volodimir Zelenskyy de a bloca tranzitul gazelor rusești este greșită și va duce la sporirea tensiunilor”. Fico a avertizat că Slovacia ar putea înceta furnizarea de electricitate către Ucraina, ca răspuns la această decizie.
Impactul asupra Moldovei și regiunii transnistrene
Moldova este una dintre țările care va resimți direct efectele încetării tranzitului. Deși majoritatea teritoriului nu importă gaze rusești, regiunea transnistreană depinde complet de acestea, atât pentru consum, cât și pentru producerea de electricitate la centrala MGRES. Raportul Comisiei Europene subliniază că găsirea unor surse alternative de gaz este esențială pentru asigurarea stabilității energetice a Moldovei.
Comisia Europeană a evidențiat patru rute principale pentru diversificarea aprovizionării: terminalele LNG din Germania, Grecia, Italia și Polonia, precum și conductele din Norvegia și Turcia. În plus, eforturi regionale sunt în desfășurare pentru a armoniza reglementările și a maximiza utilizarea infrastructurii existente: „Uniunea Europeană este bine pregătită pentru această tranziție, cu depozitele de gaz pline în proporție de peste 95% și măsuri de eficiență energetică implementate”, se arată în concluziile Comisiei.
Această situație complexă marchează un nou capitol în relațiile energetice dintre Europa, Rusia și Ucraina, cu implicații economice și politice pe termen lung.
