Coeziunea comunităților etnoculturale și incluziunea lor în societate se pot realiza prin cultură sau schimburi culturale și sociale, a declarat sociologul Tatiana Cojocari, expert permanent în cadrul dezbaterii publice la IPN, cu tema „Promovarea valorilor europene în relațiile interetnice”.
„Lipsesc mai multe schimburi culturale chiar la nivel de țară, pentru că mie personal, crescând la nordul Republicii Moldova, mi s-a întâmplat foarte rar să cunosc de exemplu găgăuzi, să explorez cultura găgăuză, care este o cultură bogată, sau cultura ucraineană de exemplu”, a menționat Tatiana Cojocari.
Sociologul a remarcat că „prin aceste schimburi culturale, minoritățile au o motivație suplimentară să cunoască cultura și să învețe limba, însă, din păcate, se creează percepția, la nivel de minorități, că dacă vor învăța limba română își vor pierde limba. Deși avem legi menite să dezvolte alte limbi, aparent acestea nu funcționează în practică”.
Un alt exemplu ar fi ca persoanele din grupurile minorităților etnice să fie angajate în instituțiile statului și să fie direct implicate în procesul decizional al țării.
„Aici putem recurge la instrumente adiționale Uniunii Europene și să facem prin procesul nostru de aderare, să valorificăm oportunitățile pe care UE le oferă, ca să oferim garanții suplimentare, astfel să liniștim minoritățile etnice și lingvistice că limba pe care o vorbesc va rămâne și se va dezvolta. Nu trebuie doar să cerem de la minorități etnice, trebui să le și oferim”, a menționat Tatiana Cojocari.
Cele mai numeroase comunități etnice sunt ucrainenii, urmați de găgăuzi și ruși, conform recensământului din 2014. În ansamblu, minoritățile etnice reprezintă în jur de 18 la sută din populația Republicii Moldova. Expertul permanent la dezbatere a remarcat că rușii nu mai reprezintă a doua cea mai mare comunitate etnică, așa cum era în anul 2004.
Dezbaterea publică la tema „Promovarea valorilor europene în relațiile interetnice” este organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de către IMS.
