Regretatul Gheorghe Ghimpu, fondatorul Mişcării de Eliberare Naţională, preşedintele Asociaţiei Victimelor Regimului Comunist de Ocupaţie şi a Veteranilor de Război ai Armatei Române, deţinut politic, autorul proiectelor de lege privind reabilitarea victimelor regimului totalitar de ocupaţie şi despre controlul de stat, coautor al proiectului de lege privind cetăţenia R.Moldova, a fost unul din deputaţii în primul Parlament al R. Moldova, care a votat Declaraţia de Independenţă.
Cei care l-au cunoscut, spun că Gheorghe Ghimpu a fost un om cu verticalitate şi demnitate, curajos, un iubitor de neam şi un model de rezistenţă anticomunistă. Scriitorul Vladimir Beşleagă susţine că Ghimpu este unul dintre primii luptători cu regimul totalitar, care a demonstrat încă în anii 70 ai secolului trecut că în R. Moldova a existat o disidenţă şi o rezistenţă împotriva regimului sovietic.
Pentru convingeri politice şi fondarea Frontului Naţional în Basarabia şi Bucovina de Nord, Gheorghe Ghimpu a fost condamnat în 1972 la 6 ani privaţiune de libertate cu regim sever în lagărele de concentrare sovietice, dar şi acolo a rămas fidel convingerilor sale. În anii renaşterii naţionale a fost unul dintre liderii acesteia. El a fost primul care a dat jos, la 27 aprilie 1990, drapelul sovietic de pe clădirea Legislativului şi a arborat tricolorul.
Primul Preşedinte al R.Moldova, Mircea Snegur, a declarat pentru Info-Prim Neo că regretă trecerea în nefiinţă a lui Gheorghe Ghimpu, care a fost un mare luptător pentru idealurile naţionale.
În context, poetul Ion Hadârcă a spus că, alături de Ion şi Doina Aldea-Teodorovici, Gheorghe Ghimpu este un simbol de trezire a conştiinţei naţionale, care a ştiut să demonstreze cu lux de amănunte o continuitate a ideii romaânităţii, cu argumente ştiinţifice în cartea „Conştiinţa naţională a românilor Moldovei”. „Când a arborat tricolorul la 27 aprilie deasupra Parlamentului, nu pricepeam de ce îşi riscă viaţa ridicându–se la asemenea înălţimi. Mai târziu am înţeles că numai Gheorghe Ghimpu putea face acest lucru, trăind o clipă de neuitat în viaţa lui”, a mai spus Ion Hadârcă.
Gheorghe Ghimpu a murit în la 27 octombrie 2000 într-un accident de circulaţie, în drum spre Târnova, Donduşeni, unde avea o întâlnire. După 3 ore de drum, la ora 6.30, maşina în care se afla a fost lovită de un camion.
Presedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, fratele lui Gheorghe Ghimpu, susţine că accidentul a fost organizat. Liderul PL spune că Gheorghe Ghimpu a lăsat în urma sa o comoară inestimabilă - dragostea faţă de tot ce e românesc. „Nu în zadar, când am ridicat piatra comemorativă la Coloniţa, am scris pe ea cuvintele lăsate de Gheorghe Ghimpu: „Ne vom salva doar revenind la românism şi realizand reintregirea neamului românesc”.
Primarul general al capitalei, Dorin Chirtoaca, afirmă că acceptând să lupte pentru cauza naţională, pentru un proces juridic internaţional împotriva comunismului el şi–a asumat o mare răspundere. „Nu pot să nu mă mândresc cu o rudă care a făcut din viaţa sa o luptă pentru libertate, românism. Ca primar îmi rămâne datoria să continuu ce a început unchiul pentru ca adevărul pe care l-a apărat cu preţul vieţii să se poată aşeza în viaţa noastră de zi cu zi”, a mai spus primarul.
