În ultimul timp, guvernanţii au venit cu o serie de iniţiative şi promisiuni care vizează protecţia socială şi creşterile salariale – domenii importante care generează aşteptări sporite ale populaţiei. Unele iniţiative nu se înscriu în politicile publice, par să nu aibă acoperire financiară şi poartă, mai degrabă, un caracter electoral decât ar fi un element de protecţie socială.

1. Majorările de salarii ”fără precedent” pentru bugetari. Despre aceste majorări s-a vorbit mult. Una din puţinele legi, cea cu sistemul unitar de salarizare, care ar putea fi o reformă autentică şi asupra căreia s-a muncit mult – a fost practic îngropată din faşă. Pentru că, din nou, prin derogare^[1] de la Legea sistemului unic de salarizare, au fost admise mai multe abateri. Atât pentru decembrie 2018, cât şi pentru anul 2019 au fost stabilite niveluri de referinţe diferite, după cum urmează:

”(1) Pentru calcularea, începând cu 1 decembrie 2018, a salariilor angajaţilor din sectorul bugetar, în conformitate cu prevederile Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, se stabileşte valoarea de referinţă în mărime de 1500 de lei. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), se stabilesc următoarele valori de referinţă:

• în mărime de 1000 de lei – pentru persoanele cu funcţii de demnitate publică din cadrul Parlamentului;
• în mărime de 1100 de lei – pentru şefii de cabinet şi consilierii din cadrul cabinetului Preşedintelui Parlamentului, al Preşedintelui Republicii Moldova şi al Prim-ministrului;
• în mărime de 1300 de lei – pentru persoanele cu funcţii de demnitate publică din cadrul autorităţilor/instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, cu excepţia persoanelor cu funcţii de demnitate publică din cadrul Parlamentului, a judecătorilor, a procurorilor şi a inspectorilor-judecători;
• în mărime de 1600 de lei – pentru personalul didactic şi de conducere din instituţiile de învăţământ;
• în mărime de 1600 de lei – pentru personalul care, conform anexelor la Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, se încadrează în clasele de salarizare de la 1 până la 25;
• în mărime de 2000 de lei – pentru personalul Serviciului de Informaţii şi Securitate, al Centrului Naţional Anticorupţie, al Autorităţii Naţionale de Integritate, al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi al Autorităţii Aeronautice Civile;
• în mărime de 2500 de lei – pentru judecători (cu excepţia judecătorilor din cadrul Curţii Constituţionale, al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Curţii Supreme de Justiţie), procurori, inspectori-judecători, inspectori din cadrul Inspecţiei procurorilor;
• în mărime de 2600 de lei – pentru judecătorii din cadrul Curţii Constituţionale, al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Curţii Supreme de Justiţie.”

Astfel, principiul unitar al sistemului de salarizare în sectorul bugetar a fost dat peste cap. Şi asta deoarece anumitor categorii de bugetari urma să li se reducă din salarii. Iar într-un an electoral aşa ceva este neconvenabil partidului de la guvernare. Respectiv, o reformă importantă riscă să fie compromisă de dragul unui scor electoral pe care cei de la guvernare îl modelează de pe-acum, inclusiv prin astfel de decizii la limita cadrului legal.

2. Grija faţă de poştaşi. Conducerea PD şi-a anunţat şi grija faţă de poştaşii din satele Moldovei (angajaţi ai ÎS „Poşta Moldovei”), declarând majorarea salariilor acestora ”cu zeci de procente”. Situaţia dramatică şi lipsa de poştaşi au fost semnalate de nenumărate ori de presa din Republica Moldova^[2]. Iar marea majoritate a poştaşilor au depus cereri de plecare şi au plecat.

Dar ce are partidul de la guvernare cu poşta? Doar „Poşta Moldovei” este o întreprindere de stat, salariile angajaţilor sunt plătite nu de PD, nu din bugetul de stat, ci din veniturile pe care întreprinderea le încasează din prestarea serviciilor. Ca urmare a creşterii salariilor, am putea intui o majorare bruscă a preţurilor pentru serviciile poştale. Nu este exclusă şi falimentarea regizată a întreprinderii „Poşta Moldovei”, care ar putea fi următoarea după întreprinderea „Air Moldova” pregătită să-şi ia zborul spre un off-shore.

Deocamdată nu există informaţii despre majorările de salarii ale poştaşilor de la 1 decembrie 2018, dar cert este că poştaşii în multe sate aşa şi nu au revenit la serviciu.

3. Suportul unic de 600 de lei de Crăciun pentru unii pensionari. Legea cu privire la acordarea suportului unic unor beneficiari de pensii (Legea 313 din 30.11.2018)^[3] a fost aprobată în grabă, imediat după declaraţiile liderului Partidului Democrat (PD). Iniţial suportul unic a fost destinat pensionarilor cu un venit/pensie mai mic de 2000 lei lunar. Ulterior, la 21 decembrie 2018, Guvernul a venit cu alte modificări aprobate prin asumare de răspundere^[4], lărgind numărul beneficiarilor de ”suport unic” oferit în ajun de sărbători.

Legea 313 din 30.11.2018, elaborată fără a respecta rigorile transparenţei decizionale, prevede  modificări şi la alte legi, stipulând următoarele:

• „Beneficiarilor de toate tipurile de pensii stabilite până la 1 decembrie 2018, al căror cuantum lunar nu depăşeşte 2000 de lei, li se acordă un suport unic în sumă de 600 de lei”. Este de remarcat că noţiunea de ”suport unic” nu se regăseşte în legislaţia referitoare la sistemul public de protecţie sau asistenţă socială.
• „Cuantumul suportului unic nu se include în cuantumul pensiei”. Neincluderea acestei sume în cuantumul pensiei sau în alte plăţi şi beneficii în favoarea cetăţenilor lasă loc de interpretare şi aplicare a normelor Codului fiscal. Întrucât astfel de plăţi nu sunt incluse în veniturile neimpozabile (scutite de impozitare), beneficiarii ar putea fi obligaţi ulterior să achite impozite din venitul sub formă de suport unic. 
• „Achitarea  suportului unic se efectuează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale  prin intermediul prestatorului de servicii de plată care asigură plata pensiilor”. Din punct de vedere instituţional, această atribuţie este delegată abuziv către CNAS, deoarece suportul unic nu face parte din sistemul public de asigurări şi de protecţie socială. CNAS pare a fi instituţia utilizată abil în ”proiectele sociale” ale partidului de la guvernare. În context apare întrebarea – este oare acest ”suport unic” o grijă autentică faţă de anumite categorii ale populaţiei sau, totuşi, o formă de corupere electorală a unor categorii de alegători?
• „Cheltuielile pentru implementarea prezentei legi sunt acoperite din contul transferurilor de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat”. Astfel, din bugetul de stat vor fi transferate în bugetul asigurărilor sociale de stat mijloacele necesare pentru achitarea ulterioară a suportului unic. Cert este că nu partidul de la guvernare, ci contribuabilii de impozite şi taxe la bugetul de stat sunt acei care vor finanţa indirect implementarea Legii 313/2018, precum şi modificările asumate de Guvernul Filip.

Aparent, sărbătorile au fost prilej pentru a acoperi un truc de corupere electorală. Asta explică de ce în prim-plan sunt plasaţi liderii şi candidaţii PD, iar plăţile către beneficiari la oficiile ÎS „Poşta Moldovei” sunt făcute în plicuri stilate şi cu felicitări din partea unui partid concurent electoral.

În context este de remarcat faptul că valoarea totală a suportului unic pentru 500 mii de persoane, precum pretinde PD, ar fi de circa 300 mil. lei. În legea 313/2018 este prevăzută transferarea de la bugetul de stat la bugetul CNAS a 290 mil. lei. Întrucât veniturile totale ale bugetului de stat n-au fost modificate,  aceste 290 mil. lei ar proveni din alte surse. Din textul legii putem constata reducerea alocărilor bugetare pentru cotizaţiile în organizaţiile internaţionale cu 12 mil. lei, reducerea cu alte 15 mil. lei a cheltuielilor salariale prevăzute iniţial pentru implementarea strategiei de reformă a administraţiei publice, alte 15 mil. lei au fost tăiate din pe larg promovatul proiect de îndatorare a cetăţenilor în mod individual, zis şi ”Prima casă”.

Aşa cum prevede Legea 313/2018, autorităţile au decis să acopere deficitul în creştere cu 26 milioane lei al bugetului de asigurări sociale tot din suma transferului de la bugetul de stat a 290 milioane lei.

Totodată, Legea prevede că ”prin derogare de la prevederile din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, se permite bugetului asigurărilor sociale de stat utilizarea în anul 2019 a soldului de mijloace din transferurile de la bugetul de stat în anul 2018, alocate pentru acest scop. Cu suma respectivă se permite depăşirea volumului cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobate pe anul 2019.” Astfel, se creează teren fertil pentru posibile abateri financiare şi distragerea resurselor financiare din bugetul de stat.

În plus la cele peste 6 miliarde de lei transferaţi anual de la bugetul de stat pentru asigurarea funcţionalităţii sistemului de protecţie socială, mai constatăm o nouă obligaţie financiară într-un context electoral, convertită de autorităţi în povară fiscală pentru anii următori.

Este firesc ca oamenii în vârstă să fie în atenţia statului, inclusiv de sărbători. Suportul statului ar putea fi mult mai mare, dacă guvernul Filip n-ar fi convertit în datorie de stat garanţiile emise de guvernele Leancă şi Gaburici. Până în 2041, în fiecare an, ar fi disponibile câte circa un miliard de lei pentru cei care au nevoie de grija statului. Acum aceste mijloace sunt direcţionate pentru întoarcerea datoriilor rezultate din ”furtul miliardului” din 2014.

A se vedea Observatorul de politici publice Nr.16: http://www.transparency.md/2019/01/02/observatorul-de-politici-publice-nr-16/

Observatorul de politici publice cuprinde analiza unor proiecte de acte legislative şi normative de sensibilitate publică din agendele Executivului şi Legislativului din Republica Moldova, precum şi a unor informaţii publice, în scopul identificării potenţialelor riscuri pentru interesul public.

Documentul a fost realizat în cadrul proiectului „Holding Governors Accountable: Civil Society Conducting Economic Expertise of Risky Legal Initiatives ” susţinut financiar de National Endowment for Democracy. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor.

DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenţia de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea şi esenţa conţinutului comunicatului, prezentat spre publicare şi/sau distribuire