La 17 octombrie 2019, Parlamentul a audiat Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare[1]. Parlamentul a luat act de raport, venind cu recomandări și dispoziții în adresa mai multor autorități.[2]

Comisia de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare a fost constituită la 10 iunie 2019, având următoarea componență nominală:[3]

Potrivit Comisiei de anchetă,[4] scopul urmărit a constituit aprecierea politică a acțiunilor/inacțiunilor politicienilor și demnitarilor abilitați cu atribuții legale în domeniul financiar-bancar, care au favorizat organizarea și realizarea procesului de devalizare a sistemului bancar în perioada 2011-2015. Întru realizarea scopului, Comisia a studiat documente, dar și a audiat persoane relevante.

Raportul Comisiei de anchetă conține constatări privind evenimentele din:

Comisia de anchetă a trecut în revistă consecințele devalizării sistemului bancar, concluzionând:

Comisia de anchetă a recomandat:

Audierea Raportului Procuraturii Generale privind investigarea furtului miliardului a avut loc mult mai târziu, la 19 februarie 2020.[5] Audierea nu a avut loc în plenul Parlamentului, ci în ședința Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, nefiind clară finalitatea – pe pagina web a Parlamentului nu este publicată vreo decizie în acest sens.

Potrivit celor raportate, în cazul fraudei bancare au fost pornite aproximativ 200 de cauze penale, fiind investigate fapte din 2009-2014 ce țin de cele trei bănci litigioase – BEM, Banca Socială și Unibank. Cauzele penale vizează, pe lângă neglijență, diferite componențe de infracțiuni, cum ar fi escrocheria, dobândirea creditului prin înșelăciune, încălcarea regulilor de creditare, evaziune fiscală, spălarea banilor, gestiunea defectuoasă sau frauduloasă a băncii, obstrucționarea supravegherii bancare, crearea și conducerea unei organizații criminale.

Potrivit Procuraturii Generale, schema infracțională a fost banală – oferirea, în perioada 2009-2014, de credite neperformante, din care o parte impunătoare nu au fost restituite. Rulajul total al creditelor este de aproximativ 42 de miliarde MDL, din care nu au fost restituite 13,5 miliarde MDL. Prejudiciul constatat, la momentul raportării, constituie 13,5 miliarde MDL. Guvernul va trebui să restituie 22,9 miliarde MDL, inclusiv dobânda la credit. La momentul raportării, de la BEM au fost rambursați 1,380,217,000 MDL, Banca Socială - 697,500,000 MDL, Unibank - 320,741,458 MDL, în total - 2,398,458,000 MDL. La data de 31 ianuarie 2020, datoria celor trei bănci în proces de lichidare față de bugetul de stat era de 11,723,300,000 MDL. Potrivit Raportului, din iunie 2019, în comun cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), au fost realizate măsuri de recuperare a prejudiciului, fiind sechestrate bunuri (imobile, terenuri, mijloace de transport etc.) în valoare de 1,224,531,000 MDL. Bunurile urmau să fie valorizate.

La general, în legătură cu frauda bancară, au fost atrase în calitate de bănuiți 41 de persoane fizice și 11 persoane juridice.

Din 2013 până în 2019, au fost expediate în judecată 28 de cauze penale (20 în privința persoanelor fizice, 8 - persoane juridice). Din dosarele penale deferite justiției, 8 sunt cu sentințe de condamnare. La data raportului, pe rol se aflau cauzele penale ce vizează conducerea BEM și a Băncii Sociale.

Complexitatea acestor cauze, potrivit Procuraturii Generale, este determinată de caracterul de extraneitate. Organul de urmărire penală a numit 26 de cereri de comisii rogatorii, din care au fost executate doar 8. Comisiile rogatorii vizează mai multe jurisdicții, cum ar fi: Letonia, SUA, Federația Rusă, Elveția, Austria, Cipru, Monaco, Liechtenstein, Cehia, Franța, Estonia, Germania, Israel, Ucraina, Bulgaria și Emiratele Arabiei Unite. În general, se cercetau 5,516 de tranzacții financiar-bancare, fapt ce impune comisii rogatorii în adresa a 35 de țări.

Procuratura Generală, în devalizarea  sistemului bancar, distinge două etape:

Potrivit Procuraturii Generale, în legătură cu frauda bancară, se investighează mai multe grupuri de interese economice:

În perioada anilor 2019-2020, evoluții au loc, mai cu seamă, în dosarele Șor, Platon și Plahotniuc, în același sens, fiind interesante și evoluțiile în așa-numitul dosar al bancherilor, dar și în dosarul deputatelor Partidului Șor.

Dosarul Șor[6]

Pe numele lui Ilan Șor sunt pornite două dosare penale. Primul dosar a fost pornit la 6 mai 2015, ancheta fiind în desfășurare, pentru abuz de serviciu cu urmări grave, comis în perioada când deținea funcția de președinte al Consiliului de administrație al BEM. 

Al doilea dosar a fost pornit la 22 iunie 2016 pentru escrocherie și spălare de bani, în proporții deosebit de mari. În august 2016, dosarul a fost transmis în judecată. Judecătoria Chișinău a recalificat fapta din escrocherie în proporții deosebit de mari (fapta se pedepsește cu 8-15 ani de închisoare, potrivit art. 190 alin. (5) din Codul penal) în cauzare de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari, dacă fapta nu constituie o însuşire (fapta se pedepsește cu închisoare până la trei ani, potrivit art. 196 alin. (4) din Codul penal) și spălare de bani în proporții deosebit de mari. În final, în iunie 2017, Șor a fost condamnat la 7,5 ani privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis. Procurorii solicitase în instanța de fond condamnarea, prin concurs de infracțiuni, la 19 ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar timp de 5 ani. Timp de mai bine de jumătate de an, dosarul a fost suspendat pe motiv că instanța de fond nu găsea un traducător pentru a traduce hotărârea motivată. Actualmente, dosarul se examinează în apel de Curtea de Apel Cahul. Examinarea dosarului în apel a fost strămutată la Cahul în februarie 2018 - toți judecătorii Curții de Apel Chișinău se declarase în incompatibilitate de a judeca cauza. Ulterior, dosarul a rămas suspendat la Curtea de Apel din cauza unei expertize financiar-contabile, care a fost solicitată de avocații lui Ilan Șor și acceptată de instanță în septembrie 2018. Este de remarcat că, chiar dacă fusese condamnat pentru cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari (2,5 miliarde MDL), bunurile condamnatului nu au fost sechestrate. Astfel, Ilan Șor a reușit să-și înstăineze mai multe proprietăți. Mai mult, Ilan Șor a reuțit să evadeze ilegal în Israel în iunie 2019, îndată după cedarea puterii de către Partidul Democrat din Moldova. Procuratura Generală a solicitat extrădarea acestuia, însă, potrivit legislației sale naționale, Israelul nu-și extrădează cetățenii. Organele de drept i-au intentat dosar penal pentru părăsire ilegală a țării, deputatul fiind lipsit de imunitate parlamentară la 15 august 2019.[7]

Dosarul Platon[8]

La 07 octombrie 2020, la cererea Procuraturii Generale, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a suspendat executarea pedepsei de către Veaceslav Platon. S-a dispus suspendarea executării sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 20 aprilie 2017, emisă în privința lui Veaceslav Platon, prin care acesta fusese condamnat la 18 ani închisoare pentru escrocherie, spălare de bani și corupere activă. Executarea în continuare a pedepsei de către Veaceslav Platon este condiționată de evoluția procedurii de revizuire a procesului penal, inițiată Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

De altfel, în vara anului 2020, în legătură cu Veceaslav Platon, se declanșase un scandal mediatic după ce o secvență din cadrul audierii acestuia au fost publicate în presă. Potrivit Procuraturii Generale, Veaceslav Platon fusese audiat în dosarul penal, preluat de la DIICOT România, în care este vizat Vladimir Plahotniuc și câțiva demnitari. Audierea a fost efectuată de către un grup de procurori, în prezența apărătorilor acestuia, procesul fiind filmat de către un expert criminalist.. Referitor la scurgerea în presă a secvenței video, s-a dispus, în condițiile Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, efectuarea unui control de serviciu, dar și s-a inițiat o cauză penală pe fapt (art.303 (Amestecul în înfăptuirea justiției și în urmărirea penală) și art. 315 (Divulgarea datelor urmăririi penale) din Codul penal).

Dosarul Plahotniuc[9]

Vladimir Plahotniuc are calitate procesuală de învinuit în două cauze penale. Ambele au fost pornite pe 23 septembrie 2019 și au legătură cu sistemul bancar (frauda bancară și laundromat). I s-a înaintat învinuirea pentru trei capete de acuzare: crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în proporții deosebit de mari. La 22 mai 2020, i s-a aplicat arest în contumacie, fiind anunțat în căutare. Pe parcursul anului 2020, în funcție de informațiile disponibile referitoare la locul aflării învinuitului, s-a solicitat autorităților competente ale SUA, Turciei, Cipru și Arabia Saudită extrădarea acestuia. Pe parcursul anului 2020, au fost puse sub sechestru proprietăți ale lui Vladimir Plahotniuc din Republica Moldova, Elveția, Franța și România.

Potrivit Procurorului General, există probe care ar indica că Vladimir Plahotniuc este beneficiarul banilor obținuți sub formă de credite de la BEM, prin intermediul Grupului Șor, acoperite în consecință, din mijloacele financiare ale BNM – în total, peste 100 milioane USD. Suma fusese direcționată spre procurarea pachetului de acțiuni al unei bănci, clădirile Companiei de asigurări ASITO, Casei Modei și Hotelului „Național”. De asemenea, potrivit Procurorului General, banii au fost utilizați de Vladimir Plahotniuc în scopuri personale sau de către companiile afiliate acestuia pentru procurarea unui avion, achitarea curselor charter personale, dar și ale persoanelor din anturajul acestuia.

Dosarul bancherilor[10]

În contextul investigării fraudei bancare, în martie 2020, au fost reținuți și puși sub învinuire mai mulți demnitari ai BNM: Dorin Drăguțanu (ex-guvernator); Emma Tăbîrță (ex-viceguvernator); Aureliu Cincilei (viceguvernator), Ion Sturzu (viceguvernator) și un șef de direcție. Aceștia sunt bănuiți de participare la escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Este de notat că Emma Tabârță fusese reținută și in anul 2016, împreună cu doi șefi de departamente din BNM, pentru neglijență în serviciu, în legătură cu investigarea laundromat-ului. Viceguvernatorul BNM, Emma Tăbârță, alături de președintele CNPF, Artur Gherman, au fost demiși din funcții la 24 martie 2015, după audierea de către Parlament, în ședință închisă, a Raportului Comisiei de anchetă privind situația în sectorul bancar.[11]

Dosarul deputatelor de la Partidul Șor

La 02 octombrie 2020, Procuratura Anticorupție și-a anunțat decizia de scoatere de sub urmărire penală, în dosarul privind frauda bancară, a patru acționari Unibank, printre care deputatele Marina Tauber și Reghina Apostolova. Acțiunea vine la aproximativ o lună de la scoaterea de sub urmărire penală a șase acționari ai aceleași bănci, inclusiv a fostului președinte, Petru Lucinschi.[12] În 16 septembrie 2019, procurorul general interimar solicitase în Parlament ridicarea imunității celor două deputate, acestea fiind reținute.[13] Ulterior, cei zece acționari ai Unibank au fost puși sub învinuire, fiindu-le încriminată comiterea escrocheriei în proporții deosebit de mari și spălare de bani în interesul unui grup criminal organizat. Potrivit Procuraturii Anticorupție, în urma studierii minuțioase a probatoriului, s-a ajuns la concluzia că faptele persoanelor respective nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate.

Concluzii:

Investigarea fraudei bancare nu evoluează suficient. Mai multe recomandări ale Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare, care ulterior au fost reținute și de Parlament, fie nu au fost puse în aplicare, fie au fost implementate cu întârziere și nepotrivit.

În general, Parlamentul nu reușește să impulsioneze anchetarea eficientă a fraudei bancare. Raportul Procuraturii Generale privind investigarea cazului nu a fost audiat decât în ședința Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, fără a fi clară, însă, decizia acesteia privind cele audiate.

La șase ani de la devalizarea sistemului bancar, sub învinuire penală nu sunt decât guvernatorul și viceguvernatorii BNM. Nu este clar daca Procuratură a examinat eventuala atragere la răspundere penală a membrilor Guvernului care au garantat creditele oferite băncilor litigioase fără ca acestea să fie puse sub administrare specială, a conducătorilor altor autorități cu atribuții de supraveghere/control în domeniu, dar și cu competențe de a preveni spălarea banilor.

Dosarele de rezonanță nu demonstrează decât caracterul selectiv al urmăririi penale și al justiției naționale. Ilan Șor reușește să înstrăineze proprietăți, dar și să evadeze din țară. Lui Vladimir Plahotniuc i se intentează proces penal numai după ce acesta cedează puterea și părăsește țara. Și revizuirea procesului penal al lui Veaceslav Platon ridică semne de întrebare - profilul persoanei nu este fără probleme reputaționale. În acest sens, oricare va fi decizia pe caz, Procuratura va trebui să vină cu argumente convingătoare, dacă dorește să fie percepută ca instituție independentă și impațială.

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile pentru monitorizarea și raportarea privind integritatea instituțiilor statului și activitățile anticorupție în Moldova" implementat de Transparency International – Moldova  a fost publicat cu suportul Secției Justiție Penala si Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chișinău. Opiniile exprimate în publicație nu reflectă neapărat poziția donatorului.

_______

DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.