Sărbătorile pascale aduc nu doar primăvara, dar și o serie de obiceiuri și tradiții, care de cele mai multe ori sunt înscrise în dogma bisericească. Paștele, fiind precedat de Postul Mare, de Săptămâna Patimilor, face ca tradiția bisericească să se îmbine cu cea populară, spune etnologul Andrei Prohin, citat de IPN.
Încă de la începutul Săptămânii Patimilor, oamenii au grijă de gospodărie, pentru a o pregăti pentru Paști. Repară, văruiesc și fac curat prin în casă. Începând cu Joia Mare, se coace pasca, cozonacul și se vopsesc ouă. Pasca și ouăle roșii au profunde rădăcini creștine. Pasca este făcută doar din apă, făină şi sare, având forma unui cerc asemănător soarelui, cu o cruce pe mijloc între segmentele căreia se pune se pune puţină brânză. Crucea din mijlocul copturii este imaginea crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul. Cu această pască creștinul se duce la sfinţit în noaptea Învierii.
Elementul de nelipsit la masa de sărbătoare sunt ouăle vopsite. Culoarea tradițională este roșu. Oul e un simbol al vieții, reprezentând un obiect inert la prima vedere, din care apoi apare viața. Legenda spune că la picioarele crucii pe care a fost răstignit Hristos a fost pus un coș cu ouă și sângele care a curs a înroșit ouăle. Alte legende spun că, după ce Iisus a Înviat, unul dintre primii creștini care a vestit această minune, ar fi spus: „Iisus a înviat așa cum acest ou alb se va face roșu”. Și imediat după cele rostite, oul s-a înroșit. Ouăle roșii ne reamintesc de jertfa lui Iisus pe cruce, dar și de faptul că Iisus a înviat.
Înainte de slujba de Înviere, oamenii îmbracă cele mai noi și curate haine și aleg pentru sfințit cele mai bune bucate. După ce revin de la biserică, gustă în primul rând din bucatele sfințite. La sate, pe vremuri gospodarii treceau pe la animale și le atingeau cu coșul cu bucatele sfințite, ca acestea să nu se îmbolnăvească pe parcursul anului.
O tradiție veche de Paști este ca toată familia, după ce a revenit de la slujba Învierii, să se spele dimineață cu apă curată, în care să pună ouă roșii și bănuți. Oul se pune pentru ca omul să fie frumos și sănătos, ușor și sprinten, bănuții – pentru ca omul să aibă parte de bunăstare sau să fie curat cum este argintul și aurul, pe tot parcursul anului. Ciocnitul ouălor este o altă tradiție de Paști . Conform tradiției, ciocnesc părinții între ei, apoi copii și părinții, apoi rudele mai îndepărtate și prietenii. Se spune că oamenii care au ciocnit ouă de Paști se vor revedea pe lumea cealaltă, spune etnologul.
Mai rar, dar în unele zone se păstrează colindul pascal. Sunt cântece religioase în care se vorbește despre patimile și Învierea lui Iisus Hristos. Ele sunt interpretate în biserică sau la masa de sărbătoare unde se adună familia.
Lumânarea de la biserică este păstrată și aprinsă în fața icoanei în caz de calamitate naturală sau boală pentru a păzi familia.