Toţi creştinii – ortodocşi, romano-catolici, evanghelici, reformaţi, cultele neoprotestante – sărbătoresc anul acesta Paştile în aceeaşi zi. Teologi de la Academia de Teologie Ortodoxă din Chişinău spun că este o coincidenţă calendaristică.
Solicitat de IPN, decanul Academiei, Vetcislav Cazacu, a spus că Biserica Ortodoxă respectă calendarul iulian, aplicat din anul 46 î. Hr. La primului sinod ecumenic de la Niceea, în anul 325 după Hristos, s-a decis ca Paştile să fie sărbătorit în prima duminică după echinocţiul de primăvară. Primul care a observat că rămâne în urmă calendarul iulian a fost Papa Grigore al 13-lea. Acesta i-a cerut astronomului Luigi Lilio să refacă calculele. Urma o reformă care aducea cu sine schimbări în calendarul Bisericii Catolice, în 1582.
Bisericile Ortodoxe n-au adoptat „Reforma Gregoriană”, menţinând pe mai departe calendarul neîndreptat, care din acel moment înainte s-a numit de stil vechi sau ortodox, prin opoziţie cu cel gregorian, care se va numi stil nou sau catolic. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare a ajuns sa fie de 13 zile. În 1918, la sfârşitul primului război mondial, aproape toate ţările lumii sub raport civil au adoptat calendarul gregorian. În ţările ortodoxe au apărut două calendare în uz, unul bisericesc – iulian şi altul civil – gregorian.
Decanul Academiei de Teologie Ortodoxă spune că această diferenţă, dar şi nevoia de uniformizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice a făcut ca şi în cadrul Bisericii Ortodoxe să se pună problema îndreptării calendarului. La Congresul de la Constantinopol, din 1923, s-a hotărât îndreptarea calendarului şi în Biserica Ortodoxă. Recomandările congresului au fost ca fiecare biserica autocefală să aplice modificarea calendarului atunci când împrejurările istorice vor fi favorabile în acest sens. Ca urmare, creştinătatea ortodoxă s-a împărţit în două: o parte nu a aplicat îndreptarea calendarului şi a continuat să sărbătorească Paştile după vechiul calendar, iar o altă parte a început a sărbătiri Paştile după calendarul nou, îndreptat, la aceeaşi dată cu apusenii.
Teologul Victor Ceresău, de la Academia de Teologie Ortodoxă, spune că această stare a durat 3 ani, între 1924-1927. Dar, constatându-se că acest dezacord între diferitele biserici ortodoxe este supărător, s-a hotărât prin consens ca Paştile şi celelalte sărbători cu dată schimbătoare care ţin de acest eveniment, Înălţarea Domnului şi Pogorârea Sfântului Duh, să fie ţinute odată cu bisericile care nu au aplicat îndreptarea calendarului.
Intersectarea datelor pascale la catolici şi ortotocşi este doar o coincidenţă, spune Teologul Victor Ceresău. Asemenea coincidenţe vor fi întâlnite şi la sărbătorile pascale din 2017 şi 2025. În aceşti ani, toţi creştinii sărbătoresc Sfânta Sărbătoare în aceeaşi zi.