Cheltuielile publice pentru educaţie nu sunt distribuite în mod eficient. Banii alocaţi sistemului de învăţămând sunt, în cea mai mare parte, distribuiţi pentru salariile profesorilor care rămân a fi mai mici decât salariul minim. Aceste date se conţin în studiul intitulat „Finanţarea educaţiei preuniversitare”, efectuat de experţii IDIS „Viitorul”, lansat marţi, 26 august, transmite Info-Prim Neo. Studiul a mai scos la iveală faptul că sistemul educaţional preuniversitar din Republica Moldova este unul cu infrastructură de pe timpul URSS. Deşi creşte contribuţia statului la bugetul alocat învăţământului, acesta nu se reflectă asupra modernizării şcolilor. Reparaţiile care se fac în şcoli sunt finanţate de către părinţi, care contribuie cu peste 157 milioane lei mai mult decât statul pentru a asigura educaţia copiilor. Aceasta, spun experţii, deoarece nu există o normă legislativă care să reglementeze din partea cui vin banii pentru învăţământ, dar şi pentru că managerii instituţiilor, care sunt, de fapt, directorii acestora, nu au capacităţi suficiente de a gestiona bugetul şcolilor. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, statul nu întreprinde nimic pentru atragerea tinerilor specialişti în domeniul pedagogiei, mai ales în şcolile rurale. „Anul trecut, doar 5% din cei care au absolvit în acest domeniu s-au întors să profeseze în satul natal”, a declarat sursa citată. Referindu-se la iniţiativa Ministerului Educaţiei de a aloca bani din bugetul de stat pentru instituţiile şcolare doar pentru primele 10 luni ale anului, Munteanu a spus că lucrurile au funcţionat doar anul trecut, când veniturile în bugetul de stat au fost peste aşteptări, însă pe termen lung iniţiativa va da greş, pentru că „suntem în pragul unei recesiuni economice”. O altă problemă stringentă cu care se confruntă sistemul educaţional este reducerea drastică a numărului de elevi în şcoli, susţine expertul IDIS, Veaceslav Ioniţă. Studiul efectuat relevă faptul că, în 2015, numărul copiilor de vârstă şcolară va fi de circa 2 ori mai mic decît în 1995, neţinând cont de faptul că natalitatea în R. Moldova este în scădere şi de faptul că anual, circa 2 mii de copii pleacă peste hotare, în scopul reîntregirii familiei. Autorii studiului au venit şi cu o serie de recomandări. Ei propun să fie adoptată urgent o lege a descentralizării, mecanismul de finanţare să funcţioneze pe baza unui fond naţional, care să nu depindă de forţa politică aflată la guvernare, aşa cum este în prezent, precum şi reducerea numărului de ore din curriculumul şcolar. Totodată, noul sistem al învăţământului, conceput de experţi, presupune ca instrumentul de lucru al Ministerului Educaţiei să fie licenţierea şcolilor, iar autorităţile locale să aibă rol de supraveghetori. Schimbările ar trebui gândite şi efectuate pe termen lung, propun experţii. Cercetarea „Finanţarea educaţiei preuniversitare” a fost efectuată pe un eşantion reprezentativ de 32 instituţii preuniversitare şi 12 direcţii raionale de învăţământ. Lucrarea a apărut în cadrul unei cercetări efectuate pe mai multe continente, cu sprijinul Brookings Institution (Washington, SUA).