Topirea zăpezii ar putea provoca doar inundaţii de proporţii mici
- 06.03.2006 09:54
- 1333
- 4 minute(ă)
-
Abundenţa de precipitaţii din anul curent şi topirea lor ar putea provoca doar inundaţii de proporţii mici. Anumite aşteptări în acest sens sunt legate de râurile mici, cum ar fi Bâc, Răut, Işnovăţ, Botna, etc., a declarat reporterului Info-Prim Neo şeful Concernului Republican pentru Gospodărirea Apelor "Apele Moldovei", Mihai Pincov.
Potrivit lui Pincov, topirea zăpezii este lentă, astfel că un eventual dezastru, la topirea concomitentă a zăpezii din Carpaţi şi de pe teritoriul Moldovei, este exclus. Cu atât mai mult, susţine sursa citată, cu cât lacurile de acumulare de la Costeşti-Stânca şi Novodnestrovsk se află în permanentă monitorizare şi au reserve enorme pentru a primi apa din zăpada topită. Lacul de la Novodnestrovsk, Ucraina, poate primi cel puţin un milliard de metri cubi de apă fără a prezenta pericol de revărsare, iar lacul Costeşti-Stânca – 150 de millioane de tone. Cât priveşte lacul de acumulare de la Ghidighici, rezervele lui sunt de 7 milioane de metri cubi de apă, dar, zilnic, prin 2 ţevi cu diametrul de 80 de mm apa este pompată din lac pentru a preveni acumularea ei excesivă, susţine Mihai Pancov. Mai mult, el afirmă că cele 149 de lacuri, care în urma revizuirii din august 2005, au fost declarate ca periculoase, au fost excluse din fondul acvatic, nemaiexistând.
Totodată, luând în considerare stratul gros de zăpadă, căzut în ultima decadă şi rezervele anterioare, întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile, care consumă apă, trebuie să ţină evidenţa primară a debitului apelor captate din obiectivele acvatice şi celor deversate în ele în modul şi termenele aprobate de Concernul "Apele Moldovei". Ele sunt obligate, prin hotărâre de Guvern, să instaleze la toate construcţiile de captare şi evacuare a apelor utilaj hidrometric pentru măsurarea cantităţii de apă, folosită şi evacuată, să determine conţinutul chimic al apelor evacuate în propriile laboratoare chimice sau în laboratoarele altor întreprinderi şi să transmită Departamentului Situaţii Excepţionale, organelor locale ale Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale şi Concernului "Apele Moldovei" informaţie urgentă despre debit excesiv, evacuările accidentale de substanţe nocive şi despre încălcările regimului stabilit de folosire a apelor.
O recentă dispoziţie a Concernului “Apele Moldovei” cere de la toţi responsabilii să scadă debitul de apă din lacurile aflate în gestiune cu 0.5-1 metri şi să curăţe, în mod de urgenţă, toate evacuatoarele, spune Mihai Pincov.
Republica Moldova dispune de o reţea hidrografică cu o lungime sumară a râurilor de peste 16 000 km, inclusiv 900 de metri pe malul stâng al fluviului Dunarea în aval. Cele mai mari cursuri de apă sunt fluviul Nistru, cu o lungime de 1352 km şi suprafaţa bazinului hidrografic de - 72100 km2 şi râul Prut, cu o lungime de 967 km şi suprafaţa bazinului hidrografic de 27,5 km2. Teritoriul republicii este străbătut de circa 3260 de râuri, râuleţe şi pâraie permanente şi intermitente, dintre care 90 la sută au o lungime mai mică de 10 km şi numai 10 la sută au o lungime de peste 100 km.
În R.Moldova există peste 3400 de lacuri şi bazine de acumulare de apă, inclusiv 90 - cu un volum de peste 1 mln. metri cubi. Aceste bazine acvatice deţin o suprafaţă totală de peste 330 km.pătraţi şi un volum de apă de circa 2 kilometri pătraţi.
