Top trei politicieni care se bucură de încredere în Găgăuzia și Taraclia

Ex-liderul partidului Socialiștilor, Igor Dodon, este personalitatea politică în care au cea mai mare încredere respondenții unui sondaj realizat în Taraclia și Găgăuzia – 30,4% din respondenți. În președinta țării, Maia Sandu, au încredere 3,8% din intervievați, iar în liderul Partidului Politic Șor, Ilan Șor, 3,5%. Alți 45,2% din respondenți au spus că nu au încredere în nimeni. Datele se conțin într-un sondaj prezentat de Institutul de Politici Publice (IPP), realizat în colaborare cu CBS Research și prezentat într-o conferință de presă la IPN.

Cel mai popular politician în Găgăuzia este bașcanul Irina Vlah. În Taraclia, cel mai mare rating îl au Veaceslav Lupov, primarul orașului Taraclia, și Ivan Pîslari, președintele raionului. Potrivit sociologului Vasile Cantarji, CBS Research, se observă o criză de ofertă politică, deoarece, ca și la nivel național, cea mai mare pondere a respondenților au spus că nu au încredere în nimeni.

Circa o treime din respondenți au răspuns că îi interesează politica la nivel național sau local. În mod detașat, cu cel mai mare grad de încredere se situează biserica, urmată de primărie și de instituții precum poliția sau armata. Cel mai scăzut nivel de încredere, la fel ca și la nivel național, respondenții manifestă față de partidele politice, justiție, dar și ONG-uri.

Situația lingvistică și mediatică duce la fenomene de concentrație a preferințelor politice, lucru vizibil și în cadrul alegerilor, susține Vasile Cantarji. Printre partidele care reprezintă cel mai bine interesele Găgăuziei sau Taracliei a fost menționat Partidul Socialiștilor, urmat de Partidul Politic „Șor” și Partidul Comuniștilor. PAS se află pe al patrulea loc în top. 22% din respondenți au spus că nici un partid nu le reprezintă interesele.

Întrebați care sistem politic li se pare mai bun, 56,4% din respondenți au ales opțiunea „sistemul sovietic, pe care l-am avut înainte de anii 90”, 16,2% au optat pentru „sistemul actual din Federația Rusă” și doar 6% au indicat „sistemul democratic occidental” ca fiind cel mai bun.

Organizarea politică viitoare a Republicii Moldova este văzută diferit de către locuitorii din Găgăuzia, comparativ cu locuitorii raionului Taraclia. În Găgăuzia, 33,6% din respondenți văd viitorul Republicii Moldova în calitate de stat independent federativ, cu Transnistria și Găgăuzia în calitate de subiecți ai federației și doar 18,3% consideră că Republica Moldova va fi un stat independent unitar. În Taraclia, 27,8% din respondenți consideră că Republica Moldova va fi un stat unitar și doar 11,4% văd țara în calitate de stat federativ. În același timp, 17,4% din totalul respondenților consideră că Republica Moldova ar putea intra în componența Federației Ruse. 2,5% văd țara în componența UE, iar 1,1% – în componența României.

Dacă duminica viitoare ar ave loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau Uniunea Eurasiatică, 17,6% vor vota pro UE, iar circa 43% pro Uniunea Euroasiatică.

Cât privește sursele de informare pe care le au cetățenii, sondajul arată că majoritatea respondenților preferă să privească știrile, emisiunile, să citească ziarele sau site-urile web în limba rusă. Mass-media din Federația Rusă se bucură de cea mai mare încredere – peste 50% din respondenți au „mare încredere” sau „o oarecare încredere” în mass-media din Federația Rusă.  Un nivel moderat de încredere este manifestat față de mass-media din Republica Moldova, iar cel mai scăzut nivel de încredere este manifestat față de mass-media din România, Ucraina și Europa în general.

În top trei canale din care se informează respondenții din cele două regiuni se înscrie RTR Moldova, Primul în Moldova și NTV Moldova, canale care retransmit exclusiv sau parțial producție mediatică din Rusia.

Eșantionul a fost realizat pe 620 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, prin metoda de interviu față în față, prin intermediul calculatorului. Eșantionul este reprezentativ pentru populația UTA Găgăuzia și Taraclia, cu o eroare de ± 3,9%. Perioada de colectare a datelor a fost 16 septembrie-2 octombrie.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.