Partidul Democrat din Moldova (PDM) a convocat, la 14 septembrie 2018, Consiliul Politic Național (CPN) pentru a dezbate strategia partidului pentru perioada imediat următoare, modul în care formațiunea va activa ca principalul partid de guvernare până la alegeri, pregătirea viitorul program de guvernare ce urmează a fi implementate după alegerile parlamentare de la începutul anului viitor. Primul lucru pe care PDM urmează să-l realizeze imediat este remanierea componenței Guvernului, după o analiză detaliată a situației. Al doilea obiectiv major este poziționarea mult mai clară pe scena politică în ajunul parlamentarelor.  De interes major este totuși poziționarea nuanțată a PDM în ajunul parlamentarelor din 24 februarie 2019. Liderul PDM, Vlad Plahotniuc, nu a lăsat nicio umbră de îndoială că va fi parte a viitoarei guvernări, așa cum i se cuvine unui om puternic. 

Deci, s-o luăm pe rând, pentru a înțelege cum intenționează PDM să se repoziționeze în ajunul alegerilor parlamentare. Ascultându-l pe liderul PDM, Vlad Plahotniuc, ajungem la concluzia că prioritar pentru formațiunea pe care o conduce este să pornească de la așteptările moldovenilor. Este firesc să fie așa, mai ales că se știe că PDM a investit masiv în realizarea sondajelor de opinie. În consecință, prima victimă a repoziționării PDM a devenit geopolitica și, evident, propagandiștii geopolitici ai PDM. Potrivit liderului PDM, “... în 27 de ani de la independența noastră partidele în Republica Moldova s-au creat și s-au dezvoltat pe temeiuri geopolitice. Iar oamenilor li s-a indus permanent ideea că problemele țării pot fi rezolvate doar dacă ești pro-european, pro-rus, pro-american, unionist, etc.  Multe partide au împărțit cetățenii pe astfel de categorii, s-au declarat și au acționat în direcția unui vector geopolitic, dar niciun partid nu a acționat pentru moldoveni, pro-Moldova. A fost creată falsa senzație că de viitorul Moldovei are grijă cineva din exteriorul țării. Toate aceste poziționări arată de fapt că în realitate politicienii s-au cam îndepărtat de oameni și de problemele lor. S-au ascuns după tema geopolitică doar din cauza incapacității de a rezolva problemele oamenilor pe intern. Moldovenii se confruntă însă cu aceleași probleme, indiferent că sunt pro-europeni, pro-ruși, unioniști sau nu au nicio opțiune geopolitică, iar problemele lor nu se rezolvă geopolitic, ci doar printr-o politică internă bună, făcută între moldoveni și pentru moldoveni”.  

În consecință, CPN al PDM a decis ca, începând din ziua de 14 septembrie 2018, formațiunea să se definească un partid pro-Moldova, un partid care acționează pentru toți moldovenii, cu o agendă care să aibă principalele puncte problemele oamenilor! Acum, după acesta clarificare a repoziționării PDM, este momentul să ne întrebăm – dar ce e nou în declarațiile liderului PDM? Un prim răspuns imediat la această întrebare este – NIMIC! Într-adevăr, la congresul al VIII-a al PDM din 24 decembrie 2016,  imediat după alegerea sa în funcția de președinte al formațiuni, Vlad Plahotniuc a ținut un discurs în care a menționat printre altele „...Pentru ca să câștigăm alegerile parlamentare din anul 2018, noi, suntem datori să ne schimbăm în mod radical și să ne adaptăm la noile realități, doar așa vom reuși...   exagerarea poziționării geopolitice nu este una productivă, nu este deloc în folosul societății... Avem în Moldova diverse partide: pro-ruse, pro-românești, pro-europene, fiecare își ia turta lui în campania electorală ... Și unde sunt moldovenii în toată povestea asta? Care este partidul moldovenilor? Eu cred că acesta trebuie să fie, … desigur, partidul nostru — Partidul Democrat...” Așa ne putem convinge câtă dreptate avea poetul nostru național, atunci când afirma că toate-s vechi și nouă toate...

Dar să mergem mai departe și să clarificăm – care au fost totuși partidele și liderii politici care au transmis cele mai tranșante mesaje geopolitice? Dacă s-ar face un clasament în acest sens, atunci lider incontestabil ar fi autorul următoarei declarații: „Până în 2019 Moldova va depune cerere de aderare la Uniunea Europeană”.  Declarația respectivă a fost făcută la 28 martie 2016 de președintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, în cadrul lansării campaniei „2019 - împreună în Europa". Televiziunea Publika TV a anunțat atunci: Campania "2019 - împreună în Europa" se va desfășura, periodic, în următorii trei ani în diferite localități ale țării. Dar să mergem mai departe. Pe locul II s-ar plasa declarația Șase principii de bază ale PDM, enunțate în cadrul Consiliului Politic Național al PDM, din 14 decembrie 2017:  „Integrarea europeană este în realitate direcția strategică de dezvoltare a țării, nu a unui sau altui partid politic. Ea este o valoare națională, stabilită prin vot de către cetățeni. De aceea, acțiunile PDM vor pune la bază principiile europene de dezvoltare a țării. Iar inițiativa noastră, de introducere în CONSTITUȚIA Republicii Moldova a dezideratului integrării europene, e o confirmare că noi abordăm lucrurile cât se poate de serios și le confirmăm prin fapte și acțiuni concrete. Toate aceste cerințe vin de la oameni...”. Dacă cineva nu știa, declarația îi aparține liderului  PDM – Vlad Plahotniuc.  În continuare, pe locul III s-ar clasa următoarea declarație, din 26 ianuarie 2018: „În momentul în care vom reveni la un dialog mai intens, vom reveni la calendarul când vom depune cererea de aderare la UE”. Autor al frumoasei declarații geopolitice este Iurie Leancă, vicepremierul pentru integrare europeană și președinte al Partidului Popular European dinMoldova (PPEM).

Acum să trecem pe segmental eurasiatic. Aici lider incontestabil este Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care și-a fixat în programul politic următoarea clauză: PSRM va întreprinde pași energici în vederea denunțării Acordului de Asociere cu UE și a desfășurării unui referendum în problema vectorului de integrare a țării. DRUMUL NOSTRU ESTE ALĂTURI DE RUSIA, BELARUS ȘI KAZAHSTAN! În clasamentul nostru, PSRM ocupă doar locul IV și asta nu pentru că nu ar avea o preferință geopolitică tranșantă. Dimpotrivă, preferința eurasiatică a PSRM e cât se poate de clară. Problema e că liderul informal la PSRM, Igor Dodon, de curțnd, absolut neașteptat, a îmbrățișat vectorul pro-european, declarând la 28 iunie 2018 că: „Scopul nostru constă în a moderniza și dezvolta Republica Moldova. Reformele urmează a fi implementate exclusiv pentru binele poporului. Urmează să elaborăm un plan strategic al reformelor în așa fel, încît atunci cînd se va pune în dezbatere subiectul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, țara să fie pregătită din toate punctele de vedere”.

Dacă aruncăm privirile pe segmentul unionist, atunci pe acest segment descoperim tocmai 10 partide care se declară promotoare a unirii Republicii Moldova cu România. Totuși, niciunul dintre ele nu poate concura cu Partidul Liberal (PL), al cărui lider, Mihai Ghimpu, luptă pentru idealurile naționale tocmai de 30 de ani. Ceea ce îl deosebește pe Mihai Ghimpu de alți lideri unioniști este pragmatismul. Astfel, la 13 martie 2018, Mihai Ghimpu a declarat: „Cu toată dragostea mea, în ghilimele, pentru Plahotniuc și PD, sunt gata să îi iert lui Plahotniuc toate păcatele dacă va susține declarația de unire”.  Această declarație îl plasează pe domnul Mihai Ghimpu pe poziția a V-a în topul geopoliticienilor moldoveni. Acum, drama lui Vlad Plahotniuc e că după declarația sa din 14 septembrie 2018 nu mai are vreo șansă să fie iertat de Mihai Ghimpu. Dar poate e bine anume așa. Cine știe? Doar în caz contrar, ținând cont de declarațiile prim-vicepreședintelui PL, Dorin Chirtoacă, s-ar fi putut produce o mare confruntare:  „Dacă îl prind pe Plahotniuc, personal, că se apropie de domnul Ghimpu, măcar să își ceară iertare, eu îi rup picioarele. Să fie clar. El a trecut orice linie roșie posibilă în relație dintre oameni... ce a făcut  el în raport cu domnul Ghimpu nu cunoaște iertare și trecere cu vedere nici în raport cu alți oameni, dar domnul Ghimpu îmi este rudă apropiată, pe lângă toate. Pentru că domnul Ghimpu, sincer, s-a implicat în lupta pentru eliberare națională, și în 70, și în 80, și în 90, și în 2007 și în 2009, a încercat să reziste în toți acești ani...”

Sigur că toate celelalte partide politice nu au nicio șansă să se înscrie cumva în competiția geopolitică dintre formațiunile menționate. De exemplu, ar fi neserios pentru liderul Partidului Platforma Demnitatea și Adevăr (PPDA), Andrei Năstase, cu a lui batistă pe țambal, să pretindă la un loc de frunte în clasamentul geopolitic: „Esența mea națională și europeană nu o schimbă nimeni și nimic. Implementăm acordul de asociere, deoarece doar acolo avem democrație și libertate de exprimare. Când am spus despre vector, am spus despre vectorul geopolitic. Mai putină retorică, mai multe fapte. Implementarea acordului de asociere trebuia să fie deja realizată, să fi avut o altă guvernare." Cu certitudinea, asta nu e geopolitică serioasă.

Ce am putea spune în încheiere? Da, am ajuns s-o vedem și pe asta. Liderul PDM, Vlad Plahotniuc, deși ne anunță că are abordări inovatorii,  se inspiră, de fapt, din tezele foarte învechite ale formațiunii sale, de pe timpurile lui Dumitru Diacov și Marian Lupu. În plus, recurge la împrumuturi din tezele moldoveniste ale PSRM. Dar cel mai curios lucru se produce atunci când, de fapt, ne anunță că pune batista pe țambal. Întrebarea este – oare nu era mai bine să fi pus batista pe țambal atunci când relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană erau excelente? Doar este evident că moldovenismul anunțat de liderul PDM-ului este resuscitat după înrăutățirea dramatică a relațiilor cu UE. Dar așa e lupta politică. Nouă însă ar trebui acum să ni  se facă milă de propagandiștii PDM-ului, care au bătut atâta monedă forte promovând geopolitica și taxându-i crunt de tot pe toți cei ce nu le împărtășeau elanul geopolitic. Doar ei, de asemenea, urmează să se repoziționeze în promotori ai moldovenismului și națiunii civice, potrivit noii-vechi strategii a PDM.       

Experții IPN