La toamnă în Moldova vor avea loc câteva campanii electorale. Întreaga țară va alege președintele, în autonomia găgăuză se va selecta Adunarea populară, în regiunea transnistreană se va alcătui componența Sovietului suprem de facto. Într-un asemenea context e firească întrebarea: ce va rezulta din această împletire a campaniilor electorale, cum se vor influența ele una pe alta și sunt, oare, în stare să ne apropie de scopul dezvoltării – ameliorarea calității vieții și economiei? La aceste întrebări au răspuns participanții la dezbaterile publice „Toamna alegerilor: așteptări și provocări in contextul dezvoltării europene”, organizate de Agenția de presă IPN.
Comentând împrejurările care fac diferența între actualele și precedentele alegeri, juristul și expertul permanent al proiectului Ștefan Gligor a remarcat că apropiatele alegeri, din punct de vedere legislativ, se vor desfășura în condiții similare campaniilor din anii 2016 și 2019. „Campaniile trecute s-au derulat sub controlul regimului Plahotniuc și a grupării criminale conduse de el. În alegerile prezidențiale precedente au fost explorate activ resursele administrative, dezinformarea prin media, utilizate finanțe necontabilizate pentru finanțarea candidaților, coruperea electoratului prin fundații de binefacere și mituirea fățișă. În anul 2019 acest specific doar s-a consolidat. În alegerile parlamentare a fost aplicat sistemul mixt, care creează condiții favorabile pentru corupere. Acest lucru s-a văzut în România și în Ucraina, iar la noi fenomenul a dat roade nemaivăzute”, a subliniat Ștefan Gligor.
El consideră, că „în prezent, regimul Plahotniuc parțial s-a dezintegrat, iar parțial s-a adaptat la noile realități politice”. „Nu mai este acel puternic centru de coordonare, care lucra cu meticulozitate și foarte profesionist, dar celelalte componente au rămas. La nivel legislativ nu s-au produs schimbări care ar fi oprit folosirea fundațiilor de binefacere și biserica în scopuri electorale, n-a fost amendat Codul audiovizualului. Unde mai pui că nu s-a făcut ordine în listele electorale, care indică 3,2 milioane de cetățeni cu drept de vot, în timp ce numărul populației întregii țări este cu vreo jumătate de milion mai mic”, spune expertul.
El a amintit că „procuratura n-a acordat atenția cuvenită încălcărilor înregistrate în campaniile precedente. Chiar și celor strigătoare la cer, cum ar fi falsificarea proceselor-verbale. Chiar dacă se dețineau probe puternice”. „În consecință, la toamnă vom observa aceleași fenomene negative, dar într-o formă mai pastelată. Ei nu-și vor permite să fie obraznici ca altădată”, a conchis Ștefan Gligor.
Directorul „Balkan Center” Serghei Mnastîrlî a dat aprecieri faptului cum se schimbă calitatea procesului electoral în funcție de atenția sporită a partenerilor de dezvoltare. În viziunea lui, „în aceste alegeri va crește considerabil rolul UE și SUA. Și nu numai în aceste alegeri, dar pe parcursul întregii perioade, care începe în septembrie și se va sfârși în aprilie-mai după eventualele alegeri parlamentare anticipate”. „Va crește rolul lor de arbitri, de figuri apte să recunoască și să pună în legalitate rezultatele alegerilor”, a remarcat Serghei Manastîrlî și s-a referit la premisele care există pentru aceasta.
„Puterea și coaliția de guvernământ au etalat voința de a petrifica posibilitățile legislative pentru a-și rezerva stăpânirea tuturor pârghiilor. Anume sub acest unghi sunt propuse amendamentele coaliției la Codul electoral. Vorba e despre șmecheriile tradiționale, încercarea de a folosi realizările societății civile, partenerilor occidentali și ale corpului legislativ pentru a-și asigura condiții cât mai confortabile”, a remarcat expertul.
Jurnalista, prezentatoarea TV Lilia Burakovski s-a referit la importanța finalizării pregătirilor legislative până la alegeri. „Nu există nicio piedică pentru examinarea și adoptarea amendamentelor în Codul el electoral. Chiar și în compartimentul referitor la activitatea Consiliului audiovizualului (CA) și media. Canalele de televiziune și radioul se află într-o situație destul de strâmtorată. Ele sunt obligate să organizeze în prime-time dezbateri cu candidații. În realitate, însă, e imposibil – numărul candidaților e mai mic decât cel al canalelor TV”, a argumentat prezentatoarea TV.
Ea consideră că în prezent nimeni nu poate fi sigur că reflectarea alegerilor de către media va fi obiectivă. „ În alegerile parlamentare CA a monitorizat un singur canal în subiectul obiectivității reflectării – canalul public „Moldova 1”. Dacă și de această dată va fi așa, nu există nicio siguranță că alegerile vor avea o reflectare corectă în media”, a conchis Lilia Buracovschi.
Dezbaterile publice „Toamna alegerilor: așteptări și provocări in contextul dezvoltării europene” au fost organizate în cadrul ciclului „Depășirea stereotipurilor privind integrarea europeană prin comunicare”. Agenția de presă IPN organizează dezbateri publice cu sprijinul Fundației Hanns Seidel.
