Un grup de membri ai Organizaţiei de Tineret a Partidului Liberal (PL) a desfăşurat sâmbătă, 28 iunie, un flash-mob sub forma unui „Lanţ viu al memoriei” în faţa Preşedinţiei R. Moldova, pentru a marca anexarea Basarabiei la Uniunea Sovietică de la 1940, transmite Info-Prim Neo.
Tinerii liberali, însoţiţi de conducerea formaţiunii, au aprins lumânări în memoria victimelor regimului sovietic şi au adus drapele tricolore legate cu panglici negre. „Este o zi de doliu în istoria poporului român în general şi, în special, o zi tragică pentru românii din Basarabia pentru că această zi de 28 iunie a tăiat în trupul ţării, am rămas orfani pentru zeci de ani de zile şi ne-a stagnat din calea noastră normală de dezvoltare în sânul ţărilor europene”, a declarat pentru jurnalişti activista PL, Corina Fusu. „Dacă nu ar fi avut loc ocupaţia, noi demult eram în Uniunea Europeană şi nu am fi avut problemele pe care le avem astăzi, în primul rând sărăcia. Nu avem economie, limbă, oameni sănătoşi, nimic şi aceasta se datorează ocupaţiei din 1940”, a spus preşedintele PL, Mihai Ghimpu. „Politica dusă de guvernarea comunistă de-a lungul anilor a fost una de represiune şi de prostire a populaţiei. Ei doresc să şteargă din memoria cetăţenilor această zi de doliu”, a motivat unul din tineri decizia de a petrece acţiunea de comemorare anume la Preşedinţie.
Mai târziu, la manifestaţie s-a alăturat şi primarul general al municipiului Chişinău, vicepreşedintele PL, Dorin Chirtoacă, care a aprins o lumânare „pentru cei care au avut de suferit de pe urma regimului totalitar comunist, de pe urma prigoanei care a avut loc în anii '40 şi '49 şi după aceea în perioada sovietică, în memoria acelor care au stat în închisorile comuniste şi au dorit cu tot dinadinsul ca R. Moldova să devină liberă”. „Visul lor s-a realizat parţial, însă, şi datoria noastră este să îl ducem la bun sfârşit”, a spus Dorin Chirtoacă. Potrivit vicepreşedintelui PL, consecinţele acelei perioade istorice se resimt şi astăzi. „Sunt foarte multe nedreptăţi care nu au fost corectate de nici o guvernare din R. Moldova de la 1990 încoace şi, din păcate, legea cu privire la reabilitarea victimelor regimului totalitar comunist este total nedreaptă în cea ce-i priveşte, sunt compensaţii care nu au nici o relevanţă comparativ cu ceea ce au pierdut aceşti oameni în perioada deportărilor”, a argumentat primarul.
Consilierul prezidenţal, Marc Tcaciuc, care s-a pomenit în treacăt în faţa manifestanţilor, a fost îndemnat de către Dorin Chirtoacă să li se alăture. Consilierul a preferat, totuşi, să-şi continue calea. Solicitat de jurnalişti, Marc Tcaciuc a declarat că nu se simte afectat de acea perioadă istorică, irelevantă pentru R. Moldova. „Pactul Molotov- Ribbentrop nu are nici o legătură cu R. Moldova şi priveşte doar relaţiile dintre URSS şi Regatul României”, a spus consilierul prezidenţial.
Participanţii la manifestaţie au pus, în final, lumânările la Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla”.
La 28 iunie 1940 guvernul Regatului României a cedat Uniunii Sovietice Basarabia şi nordul Bucovinei ca urmare a ultimatului URSS, prin care se cerea evacuarea administraţiei civile şi a armatei române de pe aceste teritorii. Evenimentele s-au produs în contextul mai larg în care Germania Nazistă şi Uniunea Sovietică împărţeau sferele de influenţă în Europa Răsăriteană. În acest sens, la 23 august 1939 a fost semnat tratatul de neagresiune dintre URSS şi Germania, cunoscut ca pactul Molotov-Ribbentrop. În cea mai mare parte a teritoriului, URSS a proclamat RSS Moldovenească, iar partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, şi nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucraineană. Aflarea Basarabiei sub administraţii sovietică a fost întreruptă pentru scurtă vreme în 1941, teritoriile fiind recuperate de URSS în 1944.
