„Nu încape îndoială, actuala guvernare are nevoie de o opoziție pro-europeană robustă, dar ea urmează a fi consolidată de persoane necompromise, care înțeleg că așa-zisele succese ale actualei guvernări sunt circumstanțiale, iar greșelile pe care le comite, mai ales în procesul reformării justiției, sunt extrem de periculoase, cu consecințe dificil de prevăzut...”
---
Condamnarea definitivă a lui Ilan Șor
La 13 aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare cu executare. Autorul devalizării cu aproximativ un miliard de dolari a sistemului bancar moldovenesc a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de Codul penal: escrocherie, pedepsită cu 12 ani de închisoare în conformitate cu articolul 190(5); spălare de bani, pedepsită cu 6 ani de închisoare în conformitate cu prevederile articolul 243(3).
În consecință, ținând cont de prevederile articolului 84 din Codul penal, completul de judecată i-a aplicat lui Ilan Șor o pedeapsă cumulativă definitiva de 15 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții in sistemul bancar pe termen de 5 ani. În plus, decizia curții prevede încasarea de la Ilan Șor, în beneficiul “Băncii de Economii” S.A., aflată în proces de lichidare, a prejudiciului material în sumă de aproximativ 5.3 miliarde lei. Decizia este aplicabilă din momentul adoptării, dar poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova, în termen de 30 zile, din momentul pronunțării deciziei motivate, care va avea loc public, la 30 mai 2023.
Termenul executării pedepsei se va calcula din momentul reținerii lui Ilan Șor de către organele competente, ținând cont de faptul că acesta a fost reținut și s-a aflat în arest preventiv și arest la domiciliu, timp de un an de zile, din 22 iunie 2016 până la 21 iunie 2017. Respectiv, liderul fugar al opoziției din Republica Moldova, după reținere ar avea de petrecut 14 ani în pușcărie. Așadar, peste aproximativ 9 ani de la anunțarea publică a devalizării sistemului bancar și peste 6 ani de la condamnarea în prima instanță la 7 ani de închisoare pentru „furtul miliardului” din sistemul bancar, avem o condamnare definitivă a lui Ilan Șor. Asta s-a întâmplat în pofida multiplelor tentative de fentare a justiției moldovenești, controlată politic de clanul oligarhic al lui Vlad Plahotniuc, transferarea dosarului de la Curtea de Apel Chișinău la cea din Cahul și înapoi, convocarea și amânarea a zeci de ședințe de judecată, deghizarea inculpatului Șor în togă de politician, lider al opoziției moldovenești, cu grijă de bunăstarea poporului, pentru a invoca caracterului politic al acuzațiilor etc. Cum se zice – rezultatul încunună eforturile!
Reacția nuntașilor lui Ilan Șor…
S-ar părea că știrea despre condamnarea definitivă a lui Ilan Șor ar fi trebuit să stârnească reacții în rândurile opoziției socialiste din Republica Moldova. Asta mai cu seamă că acum câțiva ani liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, insista că Ilan Șor – băiețelul de aur al politicii moldovenești, cu care de-a lungul anilor a fost în relații amicale și cărui chiar i-a fost nuntaș, ar trebui să facă pușcărie pentru furtul miliardului.
Acuzațiile anterioare ale lui Igor Dodon la adresa lui Ilan Șor au stârnit reacția ultimului, care i-a reamintit primului despre serviciile prețioase pe care i le-a făcut, finanțându-i de cel puțin două ori campaniile electorale, evident ilegal, precum și despre coruperea directă a acestuia. Mai mult, Ilan Șor i-a dat în obraz lui Igor Dodon, după alegerile parlamentare din 2019, pentru tentativa de convertire a deputaților șoriști, avertizându-l că în caz contrar va veni timpul când Partidul Șor îi va răspunde cu aceiași monedă. Curios, dar argumentele lui Ilan Șor s-au dovedit a fi convingătoare, PSRM și Igor Dodon, în calitate de șef al statului, s-au văzut nevoiți să accepte constituirea unei majorități parlamentare alături de Partidul Șor. Acea majoritatea a guvernat Republica Moldova timp de mai bine de un an de zile, în perioada martie 2020 – iulie 2021, deși fusese formalizată abia la 11 februarie 2021.
Dar totul e trecător – certurile, împăcările, coalizările etc. Actualmente, Partidul Șor este angajat într-un proces necruțător de canibalizare a PSRM, rupându-i rândurile la toate nivelurile, convertindu-i la scară largă deputații în Parlament și zeci de primari și consilieri. S-ar părea că recenta condamnare definitivă a lui Ilan Șor, eveniment atât de dorit cândva de liderul PSRM, ar fi trebuit să provoace satisfacție și reacții pozitive din partea formațiunii la cârma căreia a revenit recent. Într-adevăr, un hoț de miliarde, care corupe în masă deputații și primarii PSRM, a fost condamnat definitiv... Dar nu a fost să fie. Reacțiile lipsesc cu desăvârșire, cel puțin deocamdată.
Și liderul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin, nuntaș și el al lui Ilan Șor, s-a abținut să reacționeze la vestea despre condamnarea definitivă a discipolului său. Nu este deloc o exagerare să se afirme că octogenarul, Vladimir Voronin, i-a devenit mentor lui Ilan Șor, așa cum îi fusese odinioară lui Igor Dodon. Vorba e că mișcarea protestatară inițiată de Partidul Șor în vara anului 2022 l-a avut în calitate de sursă de inspirație anume pe Vladimir Voronin, care a sugerat ca mișcare să fie intitulată “Viața Nouă”. Denumirea nu e întâmplătoare, este o aluzia la Viața Nouă bolșevică, instituită încă în 1905 și care avea menirea să instige populația la revoltă. Ar fi interesantă opinia susținătorilor ideii comuniste din Republica Moldova referitor la sugestia liderului PCRM ca un hoț de miliarde să utilizeze aceleași denumiri și lozinci pe care le-au folosit altă dată idolii lor bolșevici. De fapt, Stalin se ocupa de prădarea băncilor, așa că Voronin nu a greșit când l-a sfătuit pe Șor. Oricum, Șor alături de Stalin arată anapoda.
Inițiativa lui Vladimir Voronin a prins contururi amenințătoare câteva luni mai târziu, la 16 octombrie 2022, când mișcarea șoristă a anunțat crearea Comitetului Salvării Naționale (CSN), scopul declarat al căruia a fost debarcarea guvernării. Deci, putem concluziona că mișcarea șoristă “Viața Nouă” are un coautor declarat – Vladimir Voronin, care a sugerat denumirea respectivă, și altul camuflat – Igor Dodon care, în cadrul congresului al XVII-lea, din 18 decembrie 2021, a propus “unificarea tuturor forțelor patriotice sănătoase din societate, care sunt dispuse să se opună dictaturii galbene, impusă și susținută din exterior. În acest sens, PSRM vede necesitatea creării unei mișcări naționale de protest (MNP), care i-ar uni pe toți cei care nu sunt de acord cu regimul actual și care sunt gata să i se opună”.
Cele menționate mai sus vin să explice de ce liderii coaliției comuno-socialiste nu au reacționat la condamnarea definitivă a hoțului de miliarde – Ilan Șor. Dimpotrivă, liderii comuno-socialiști, foștii nuntași ai lui Ilan Șor, au motive de îngrijorare. Condamnarea lui Șor nu poate fi de bun augur, în special, pentru liderul PSRM.
Decepția fantomei lui Vlad Filat
Condamnarea lui Ilan Șor a stârnit o reacția stranie din partea lui Vlad Filat, ex-premierului și ex-liderului Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). Acesta a decis să cheme la moderație și precauțiune: „Justiția s-a pronunțat în cazul Șor. Președintelui Maia Sandu și tuturor celor care se pronunță triumfalist asumându-și această decizie, le sugerez să înceteze, altfel conferă un caracter politic acestei condamnări, dată de justiție. Aceste asumări politice vor fi folosite ulterior în instanțele internaționale. Politicienii să rămână sa facă politică, iar justiția să facă dreptate!”
Practic, toți cetățenii Republicii Moldova, într-un fel sau altul, au devenit victime ale escrocheriilor lui Șor. Totuși, Vlad Filat este principala victimă, fiind reținut la 15 octombrie 2015, chiar în incinta Parlamentului, iar ulterior condamnat la 9 ani de închisoare, în baza denunțului lui Ilan Șor, precum că l-ar fi mituit pe ex-premier cu 250 milioane de dolari. Despre relațiile prietenoase dintre ex-premierul Vlad Filat și Ilan Șor s-a scris mult, la fel ca și despre conflictele cu caracter duty-free dintre firma franceză “Le Bridge” și cele ale lui Ilan Șor, mediate cu mult interes de către Vlad Filat. Actualmente, contează doar că Ilan Șor l-a acuzat pe ex-premierul Vlad Filat, iar acele acuzații au adus mari prejudicii procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, fapt de care au beneficiat la maximum forțe politice pro-rusești.
Și iată că actualmente, în circumstanțele menționate, Vlad Filat parcă s-ar teme că condamnarea definitivă a celui care a pretins că l-ar fi mituit cu 250 milioane, ar putea fi interpretată ca fiind motivată politic, pentru că reprezentanții guvernării își exprimă atitudinea. Ce-i de spus aici? Iată ce:
- în primul rând, reacția președintelui Maia Sandu nu a fost deloc triumfalistă, mai degrabă sobră: „Șor va sta 15 ani la pușcărie pentru furtul miliardului și averea lui va fi confiscată. Acest lucru a fost decis astăzi de Curtea de Apel. Acest lucru a fost cerut de noi pentru a se face dreptate poporului. Acest lucru a fost cerut de cetățeni - ca cei care fură să întoarcă banii, iar legea să fie pusă în capul mesei”. Absolut nimic triumfalist;
- în al doilea rând, actuala guvernare, inclusiv șeful statului, au mandat din partea cetățenilor, confirmat de programele lor electorale, să combată corupția și să creeze condiții pentru condamnarea făptașilor furtului miliardului;
- în al treilea rând, există două rezoluții ale Parlamentului European, datate cu 5 iulie și 14 noiembrie (vezi item 21) 2018, care cereau conducerii Republicii Moldova să depună toate eforturile pentru investigarea furtului miliardului;
- în al patrulea rând, chiar a doua zi după condamnarea lui Șor, purtătorul de cuvânt al înaltului reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a declarat: ”Sentința Curții de Apel Chișinău prin care fugarul pro-Kremlin, Ilan Șor, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru frauda bancară în valoare de un miliard de dolari în 2014, reprezintă un pas semnificativ pentru justiție și lupta împotriva corupției”;
- în al cincilea rând, daca ex-premierul Vlad Filat ar fi vrut cu adevărat să prevină guvernarea de comiterea unor greșeli, ar fi putut să o facă discret, fără să trâmbițeze în public despre eventualele consecințe nefaste, pe care de fapt le inspiră prin demersul său public.
Finalmente, putem doar ghici ce interese și eventuale aranjamente ar urmări ex-premierul, victimă a lui Ilan Șor. Problema e că Vlad Filat politicianul nu mai există, în carne și oase. Acest lucru l-a confirmat chiar el, afirmând că: „Plahotniuc mi-a luat corpul, iar PAS mi-a luat sufletul”. Respectiv, fără corp și fără suflet, Filat nu este decât o fantomă. Curios este că această fantomă încearcă să se erijeze în postură de eventual lider al opoziției față de actuala guvernare: „Avem o situație foarte proastă în țara noastră. Nu aș vrea să o dramatizez, dar autoritățile actuale trebuie să înțeleagă că țara are nevoie de o opoziție sănătoasă, precum și de o critică obiectivă a autorităților". Cum se zice în astfel de cazuri: Doamne ferește!
Concluzii
Decizia din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău a confirmat un lucru știut de o lume întreagă – liderul opoziției protestatare din Republica Moldova, Ilan Șor, este un escroc cu acte în regulă. Șor și partidul acestuia nu mai pot servi drept centru de coalizare a unei opoziții antiguvernamentale. Decizia respectivă a fost previzibilă, de aceea, Partidul Șor a pregătit un proiect de alternativă – Mișcarea pentru Popor, menită să substituie formațiunea compromisă cu aceiași părtași șoriști, dar și cu suportul transfugilor din PSRM.
În circumstanțele menționate, în calitate de lider al opoziției pro-rusești încearcă să se erijeze Igor Dodon, care doar cu trei zile înaintea condamnării definitive a lui Ilan Șor a revenit în funcția de lider al PSRM. Este o dovadă că are intuiție. Este interesant – ce-i sugerează această intuiție pentru viitor? Cine ar putea fi următorul politician din Republica Moldova, care ar putea fi condamnat? De exemplu, pentru finanțarea ilegală a partidului și a campaniilor electorale cu bani din străinătate sau din alte surse obscure. Chiar crede liderul PSRM, Igor Dodon, că ar putea deveni un centru de coagulare a unei largi opoziției? Asta în circumstanțele când doar apariția lui Igor Dodon în spațiul public evocă involuntar imaginea kuliok-ului cu cadouri din partea lui Vlad Plahotniuc sau, de exemplu, îndemnuri de genul: Прорвемся, наши уже рядом! (Vom reuși, ai noștri sunt în preajmă!, având în vedere invazia rusească în Ucraina).
De fapt, în Republica Moldova e posibil orice. Doar nu este întâmplător că și ex-premierul Vlad Filat, care prin combinațiile sale a reușit să devină principala victimă a lui Ilan Șor, nimicind în același timp speranța europeană a Republicii Moldova, iată că ne sugerează că actuala guvernare ar avea nevoie de o opoziție sănătoasă, propunându-se, oarecum, în calitatea de lider al acesteia. Asta după ce o mișcare protestatară a reușit cu mare dificultate să reanimeze, după evenimentele din 2015, încrederea cetățenilor în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Mai mult, succesele modeste ale acelei mișcări protestatare au avut un oarecare impact asupra eliberării înainte de termen a lui Vlad Filat din închisoare. Așa că corpul confiscat de Plahotniuc i-a fost returnat și nimeni nu-i mai datorează nimic.
Nu încape îndoială, actuala guvernare are nevoie de o opoziție pro-europeană robustă, dar ea urmează a fi consolidată de persoane necompromise, care înțeleg că așa-zisele succese ale actualei guvernări sunt circumstanțiale, iar greșelile pe care le comite, mai ales în procesul reformării justiției, sunt extrem de periculoase, cu consecințe dificil de prevăzut.