Suspendarea președintelui este un fenomen mai puțin cunoscut până nu demult în teoria și practica politică din Republica Moldova, dar care necesită mai multe eforturi pentru elucidare, inclusiv pentru că denotă un potențial mare de destabilizare a echilibrului social-politic din țară și așa suficient de șubred. În această cheie au avut loc dezbaterile publice cu tema: „Suspendarea președintelui: legalitate, blocaj instituțional, confruntare politică”, ediția a 94-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că pe 19 septembrie a anului trecut, Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pentru ca înalta instanță să interpreteze normele din Constituție pentru depășirea unui blocaj instituțional. Era vorba despre refuzul șefului statului de a adopta un anumit decret. Curtea Constituțională, în regim de urgență, a răspuns foarte clar la această solicitare și în hotărârea sa a menționat că potrivit prevederilor constituționale, refuzul președintelui de a-și exercita obligațiunile constituționale constituie imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile. „Deci, Curtea Constituțională a înțeles că imposibilitatea temporară se referă de fapt la refuzul șefului statului, adică nedorința șefului statului de a promulga anumite legi sau de a adopta decrete. De aici, din punctul meu de vedere, au început toate problemele”, a opiniat Igor Boțan, menționând că acestea se referă la mai multe lucruri.
În opinia expertului, în Republica Moldova se atestă o situație inedită și anume că șeful statului este suspendat nu pentru o anumită perioadă, ci pentru o anumită cauză și acest lucru este inedit. Un alt aspect, menționat de expert, se referă la faptul că suspendarea în Republica Moldova se face în mod repetat, președintele fiind suspendat deja de patru ori nu pentru imposibilitate fizică sau de altă natură, ci pentru refuz. Un alt treilea aspect se referă la faptul că, CC a invocat în hotărârea sa exemplul Belgiei, unde cu adevărat a exista o problemă, însă una de conștiință. „În Belgia cu certitudine am avut o problemă de conștiință religioasă și în țara respectivă s-a făcut această abatere – regele a fost suspendat pentru o anumită problemă și prim-ministrul a semnat decretul pentru intrarea în vigoare a unei anumite legi. Toate aceste lucruri merită o atenție deosebită, pentru că, așa cum spuneam, în Republica Moldova avem o situație absolut inedită – suspendarea șefului statului pentru o anumită cauză și nu pentru o anumită perioadă în care nu ar fi capabil să-și îndeplinească funcțiile”, a punctat Igor Boțan.
Deputatul Sergiu Sîrbu, vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova, susține că a avut loc o gravă și sfidătoare încălcare a Constituției din partea șefului statului, ba chiar deja o recidivă de încălcare a Constituției. „De aceea, reieșind din practica Curții Constituționale și acea decizie istorică din toamna anului 2017, a fost înaintată ultima sesizare cu scopul de a soluționa acel conflict instituțional, care a degenerat într-un blocaj constituțional, provocat de refuzul șefului statului de a numi unii membri ai Guvernului. Să știți că nu am avut nici cea mai mică plăcere să merg să înaintez această sesizare la Curtea Constituțională, deoarece cred că este o rușine națională în ce stare am ajuns noi cu toții – într-o situație excepțională când suntem nevoiți să apelăm la acest mecanism de asigurare a interimatului șefului statului pentru a asigura niște atribuții constituționale, pe care președintele refuză deliberat să le execute”, a mai spus deputatul PDM.
Potrivit lui Sergiu Sîrbu, decizia Curții oferă soluții pentru a nu ajunge într-un blocaj total în astfel de situații, însă acest mecanism nu ar trebui utilizat foarte des. Și acesta a fost folosit de nevoie, pentru că în caz contrar, chiar ar exista un blocaj. Parlamentarul a mai precizat că CC a spus-o nu o dată că șeful statului nu este responsabil de programul de guvernare, nu conduce Guvernul și din aceste motive nu poate avea apriori dreptul de veto în acest sens. „Bine, el poate o dată să refuze motivat din anumite considerente, iar în cazul în care prim-ministrul înaintează repetat candidații la funcția de membru în Guvern, șeful statului este obligat. Avem deja al treilea precedent când președintele țării refuză deliberat să numească miniștri, încalcă sfidător Constituția Republicii Moldova și avem o situație de blocaj, de aceea am fost nevoiți să apelăm la CC pentru a debloca”, a menționat deputatul. Acesta și-a exprimat speranța că cea mai curentă suspendare va fi ultima în istoria țării, însă pus la îndoială acest fapt.
Maxim Lebedinschi, consilier prezidențial, a declarat că exemplul Belgiei, care este unicul în istoria mondială, care a instituit suspendarea din funcție a liderului statului. Însă, potrivit consilierului, ceea ce este important e că regele Belgiei și-a dat acordul pentru suspendarea sa din funcție și și-a dat acordul ca prim-ministrul să semneze actul în locul său, din acele considerente religioase, care veneau în contradicție cu interesele statului. În opinia sa, cazul Belgiei nu poate fi comparat cu cel al Republicii Moldova. „Respectiv, Curtea Constituțională nu are absolut niciun drept legal să pună la baza emiterii hotărârilor sale anumite precedente, cu atât mai mult, exemple din alte state. Dacă e să ne referim la problema de bază – nu a apărut acest caz ca urmare nemijlocit a refuzului domnului președinte de a numi acești doi miniștri, problema a apărut atunci când s-a mers la interpretarea articolului 98, alineatul 6. Mai bine zis, a fost chiar mai devreme”, a opiniat Maxim Lebedinschi.
Potrivit consilierului prezidențial, în una din hotărârile sale, Curtea Constituțională, de fapt și-a arogat atribuțiile Parlamentului. CC a stabilit în hotărârea sa că hotărârile Curții Constituționale fac corp comun cu textul Constituției și hotărârile sale de interpretare sunt egale cu textul Constituției și, în opinia sa, de aici a pornit toată problema. „Nu o să găsiți niciun act normativ, nu o să găsiți nicio propoziție în tot textul Constituției, care ar spune că hotărârile Curții Constituționale sunt egale cu textul unei legi constituționale. Sunt doar două modalități de modificare a Constituției – prin Parlament și respectiv prin referendum, la care urmează participe cetățenii Republicii Moldova. Astfel, înțelegem că Curtea și-a arogat anumite atribuții, care nu-i aparțin și nu puteau să-i aparțină. Ulterior, Curtea a lărgit jurământul președintelui Republicii Moldova, care spune că de fapt președintele se obligă să garanteze suveranitatea, să respecte Constituția și legile Republicii Moldova, însă Curtea, în una din hotărârile sale, a spus că președintele se obligă să respecte și hotărârile Curții și orice încălcare a acestor hotărâri ar fi o încălcare a jurământului”, a notat consilierului, menționând că CC de fiecare dată își lărgea atribuțiile prin propriile hotărâri.
Nicolae Eșanu, secretar de stat la Ministerul Justiției, a declarat că este un exponent al puterii executive, dar, formal, nu are mandat să reprezinte Guvernul, astfel că la dezbateri expune poziția Ministerului. Potrivit lui, premierul a expus poziția Guvernului și în opinia executivului, Curtea Constituțională, în conformitate cu Constituția, este abilitată cu dreptul de a interpreta Constituția și doar ceea ce spune Curtea are autoritate legală în materie de interpretare a Constituției. Iar aceasta înseamnă că, în caz de divergență, de exemplu, între Parlament și Curtea Constituțională, predominantă este opinia Curții constituționale. „Și Parlamentul poate avea o altă opinie, poate interveni în calitate de legiuitor constituant cu modificări în Constituție în măsura în care consideră că Constituția trebuie să fie înțeleasă și aplicată altfel, însă atâta timp cât textul constituțional nu a fost modificat, autoritatea de lucru judecat a hotărârilor Curții Constituționale, nu poate fi pusă în discuție. Cu părere de rău, eu nu am voie să comentez public hotărârile Curții Constituționale, sunt de acord că există unele probleme cu unele hotărâri ale Curții, și nu mai intru în detalii, dar în măsura în care Curtea Constituțională s-a pronunțat, pentru absolut toate autoritățile statului – președinte, Guvern, Parlament – problema este definitiv soluționată”, susține Nicolae Eșanu.
„Cât privește hotărârile judecătorești, noi am putea să dezbatem foarte mult, dar este o axiomă – o hotărâre judecătorească se execută și nu se discută. Și domnul Lebedinschi a încercat să sugereze că instanțele judecătorești de drept comun activează în limita cadrului legal și nu-și arogă atribuții – total greșit”, a spus secretarul de stat. Acesta a adus un exemplu când a fost obligat să execute o hotărâre judecătorească, în condițiile în care judecătorul și-a depășit toate atribuțiile și l-a obligată să elibereze o licență de avocat unei persoane care nu a participat la una din etapele examenului. Potrivit lui, principiile statului de drept spun că o hotărâre de judecată se execută și nu se discută. Nicolae Eșanu a mai spus că în momentul în care neglijăm hotărârile curților, subminăm principiile statului de drept, care nu poate să existe acolo, unde hotărârile curților nu se execută. Și din perspectivă juridică, potrivit lui, situația este simplă: CC a interpretat Constituția, hotărârile ei sunt irevocabile și urmează a fi executate.
Ion Ceban, secretar pentru ideologie al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, a dat o replică deputatul Sîrbu referitor la declarația că subiectul suspendării a făcut Republica Moldova renumită în lume, menționând, că, de fapt, ea a devenit cunoscută ca urmare a unor subiecte precum frauda bancară, numărul de oameni plecați peste hotare, anularea agerilor în Chișinău sau nivelul înalt al corupției, care în opinia sa, este un rezultat al guvernării și țin și de domeniul justiției. „Ceea ce mă face să regret foarte multe este că Curtea Constituțională, spre mare regret, devine o filială de partid, ca și alte instituții în Republica Moldova. Și aceasta este cu adevărat grav, pentru că atunci când aveți dumneavoastră nevoie, faceți apel și nu știu cum Curtea servil execută ceea ce i se cere. Și aceasta am observat-o în repetate rânduri. Or, așa nu ar trebui să fie”, afirmă Ion Ceban.
Liderul socialist a declarat că referințele la practica internațională i se par a fi grave, pentru că se creează precedente, iar acestea sunt foarte nocive pentru instituții, pentru stat în general și ele trebuie evitate. Referindu-se la numirea celor doi miniștri, Ion Ceban a spus, că din ceea ce se vehiculează, inclusiv în presă, asupra acestora ar exista suspiciuni de corupție. Acesta a amintit despre cazul fostului premier Vlad Filat, care pentru că ar fi existat suspiciuni de corupție, nu a fost lăsat să ocupe acea funcție. Or, în opinia sa, prin analogie, președintele are în acest sens absolut toate prerogativele pentru a pune la îndoială integritatea unor sau a altor persoane propuse pentru anumite funcții. Ion Ceban a mai spus că în prezent, chiar dacă place acest lucru sau nu, președintele este singura persoană, instituție, autoritate, care beneficiază de legitimitate deplină, fiind singura persoană pentru care au votat peste 50% din votanți și reprezintă nu doar votanții săi, ci întreaga populație.
Dezbaterea „Suspendarea președintelui: legalitate, blocaj instituțional, confruntare politică”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
