La 15 august 2007, Guvernul R. Moldova a adoptat Hotărârea nr. 934 cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”. Anterior au mai fost create şi alte sisteme de informaţionale de acest gen cum ar fi Nomenclatorul de stat al medicamentelor şi Registrul de stat al circulaţiei alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice. Conform Hotărârii vizate, începând cu 1 ianuarie 2008, apele minerale naturale, potabile şi băuturile nealcoolice îmbuteliate care se produc, se importă şi se comercializează pe teritoriul R. Moldova vor trebui să aibă aplicată „Marca comercială de stat”. Concomitent, va fi interzisă introducerea produselor respective nemarcate pe teritoriul vamal al ţării. Guvernul îşi motivează acţiunile prin necesitatea de intensificare a controlului asupra calităţii producţiei, în timp ce o parte dintre producătorii şi experţii din domeniu indică asupra unei noi manifestări de control excesiv din partea statului, impus prin pârghii nu totdeauna legale. [Contrar legislaţiei, regulilor pieţii şi practicii internaţionale] În context, [analistul Igor Guţan] afirmă că sistemele informaţionale de genul celor nominalizate nu numai că nu constituie soluţia potrivită pentru o problemă existentă sau inventată, ci, din contra, generează probleme, inclusiv sub formă de cheltuieli suplimentare pentru întreprinzători şi consumatori. Astfel, un rezultat previzibil al aplicării acestei Hotărâri va fi majorarea preţurilor la apele minerale naturale, potabile şi băuturile nealcoolice îmbuteliate, care în ultima instanţă va fi suportată de către consumatori. Majorarea preţurilor este iminentă în condiţiile când vor creşte, în primul rând, cheltuielile operaţionale ale întreprinzătorilor. Hotărârea guvernamentală nu stabileşte care este costul Mărcii comerciale de stat. Potrivit lui Igor Guţan, esenţial este că acesta nu poate fi aprobat de Guvern şi nici de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, ci doar prin lege. De altfel, începând cu 1 ianuarie 2008, va intra în vigoare şi articolul 6 al Legii nr. 235, din 20 iulie 2006, cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător, care prevede că plăţile pentru serviciile prestate şi actele eliberate întreprinzătorilor de către autorităţile administraţiei publice şi alte instituţii cu funcţii de reglementare şi control se stabilesc prin legi, cu indicarea exactă a serviciului, a actului, a mărimii taxei pentru servicii şi acte, etc. Expertul respinge scopul declarat al Hotărârii privind intensificarea controlului asupra calităţii produselor. Potrivit lui, calitatea este asigurată prin alte mijloace şi nicidecum prin aplicarea unei mărci. Se pare că marcarea acestui gen de produse nu se practică nici în alte state, iar registrele există în exclusivitate doar pentru înregistrarea produsului propriu-zis. O componentă a noului sistem va fi şi portalul www.moldapa.md însă atâta timp cât numărul utilizatorilor de internet, în special în zonele rurale, rămâne a fi nesemnificativ, este îndoielnică utilitatea portalului în calitate de instrument informativ pentru consumatori. Spre exemplu, în cazul băuturilor vizate care se consumă preponderent în stradă, la cafenea sau restaurant, este greu să-ţi imaginezi că cineva, în asemenea condiţii, va putea verifica în permanenţă dacă este sau nu inclusă în sistem marca aplicată pe sticlă. Cu atât mai mult nu o vor putea face consumatorii din zonele rurale. [O formă nouă, şi ilegală, de impozitare] Igor Guţan este de părere că esenţa intenţiei Guvernului de a scoate în vânzare marca comercială de stat constituie, de fapt, instituirea unei noi forme de impozitare. Mijloacele încasate din comercializare vor avea statut de mijloace extrabugetare ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Modalitatea de obţinere şi aplicare a mărcii comerciale va fi reglementată de Regulamentul cu privire la modul de marcare cu „Marca comercială de stat” a apelor minerale naturale îmbuteliate, potabile şi băuturilor nealcoolice, prezentat la anexa nr. 5 din Hotărâre. Merită atenţie prevederile literei b) de la punctul 12 care vor impune importatorii să încheie contracte directe cu producătorii. În condiţiile unei pieţe libere, o relaţie comercială nu impune în mod obligatoriu încheierea unui contract, iar în cazul în care acesta există, nu este neapărat ca relaţia să fie stabilită direct şi doar cu producătorul. Contrar practicii stabilite pentru alte domenii, Regulamentul respectiv nu prevede restituirea de către stat a mijloacelor financiare în cazul restituirii de către întreprinzători a mărcilor nefolosite sau deteriorate procurate anterior. Spre deosebire de acesta, Regulamentul privind instituirea sistemului de marcare cu timbre de acciz a mărfurilor din ţară (indigene) şi din import pasibile accizelor aprobat de Ministerul finanţelor prevede restituirea banilor. În aceste condiţii se poate vorbi şi despre o formă de discriminare a unei categorii de întreprinderi. Prin prevederile punctului 24 din Regulament, Serviciul Vamal se abilitează cu un drept nou şi anume cel de a interzice producerea apelor îmbuteliate şi a băuturilor nealcoolice supuse marcării, în cazul în care acestea nu au fost marcate cu “Marca comercială de stat” în procesul fabricării. În primul rând, un asemenea drept poate fi atribuit doar prin lege, iar al doilea rând, prevederile hotărârii 934 sunt ţin de Serviciul vamal doar în cazul importului produselor respective. Potrivit expertului, multe lucruri rămân neclare, deşi până la intrarea în vigoare a noilor reguli nu a rămas prea mult timp. Deoarece, începând cu 1 ianuarie 2008, va fi interzisă introducerea pe teritoriul vamal al R. Moldova a apelor minerale şi a băuturilor nealcoolice îmbuteliate nemarcate cu Marca comercială de stat, se pare că vor fi obligaţi să o procure chiar şi întreprinzătorii care vor plasa mărfurile sub regim vamal de admitere temporară. Nu vor fi scutiţi de această obligaţie nici chiar dacă antreprenorii ar decide să abandoneze mărfurile în folosul statului. Nu este clară soarta produselor care se vor afla în stoc la data de 1 ianuarie 2008. S-ar putea să fie impusă retragerea lor forţată din circuit, deoarece punctul 22 din Regulament prevede că marcarea se efectuează în procesul de fabricare, importatorii şi comercianţii neavând acest drept. Producţia exportată va fi supusă şi ea marcării, fapt care va influenţa negativ competitivitatea acestora pe alte pieţe ca rezultat al majorii costurilor. [Căi legale pentru ocolirea legii] Intenţionat sau nu Guvernul, a lăsat şi unele portiţe deschise pentru evitarea executării acestei Hotărâri. Conform definiţiei din Regulamentul cu privire la băuturile nealcoolice prezentat la anexa nr. 3 din Hotărâre, pentru a putea fi considerată băutură nealcoolică aceasta trebuie să întrunească cumulativ următoarele condiţii: a) să conţină cel mult 0,5% în volum de alcool (măsurat la temperatura de 20◦C); b) să fie fabricată din apă potabilă, cu adaos de aditivi alimentari, sucuri, inclusiv concentrate, de fructe şi/sau legume, siropuri de fructe, pomuşoare şi/sau de plante aromatice, etc. Conform aceleiaşi definiţii, băuturile fermentate cu conţinutul în alcool de pînă la 1,2% în volum se consideră băuturi nealcoolice. În acelaşi timp, articolul 1 din Legea Nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic defineşte producţia alcoolică ca fiind producţia alimentară ce are concentraţia de alcool etilic mai mare de 1,5% în volum. Drept urmare, Hotărârea 934 nu poate fi aplicată în privinţa băuturilor (cu excepţia celor fermentate) cu conţinutul de alcool cuprins între 0,51% şi 1,49%. În cazul băuturilor fermentate hotărârea nu se va aplica faţă de cele cu conţinutul de alcool cuprins între 1,21% şi 1,49%, conchide analistul Igor Guţan. [Supra-reglementarea ca stil economic] Analiza destul de detaliată a situaţiei de pe un anumit segment al economiei moldoveneşti, vine să confirme concluzii mai generalizatoare formulate anterior de experţi în domeniu. [Alexandru Culiuc, doctorand în politici publice la Universitatea Harvard (SUA)] aduce date ale unui studiu economic menit să determine constrângerile majore în cazul R. Moldova. Una din problemele majore identificate ţine de mediul de afaceri suprareglementat. Alexandru Culiuc precizează: economia Moldovei suferă de implicarea excesivă a statului. Potrivit analistului, există un şir de situaţii în care mecanismul de piaţă dă greş, ele servind drept argumentare pentru implicarea statului într-o economie de piaţă. În Moldova de astăzi însă, intervenţia statului este rareori determinată de dorinţa de a compensa anumite eşecuri de piaţă. Distorsionarea de mai departe a pieţei prin noi intervenţii (reglementări, subsidii, licenţe, taxe, etc.) este văzută ca o panacee pentru toate problemele economice şi sociale. Culiuc nu optează pentru retragerea totală a statului din economie. Însă, consideră el, a venit timpul ca politicile statului să fie analizate din punct de vedere al eficienţei economice, lăsând populismul de o parte. [Un alt punct de vedere] Solicitat de Info-Prim Neo să comenteze situaţia creată, [Preşedintele Ligii pentru protecţia drepturilor consumatorilor, Roman Mihăeş,] a afirmat că instituirea Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate” pare a fi în interesul consumatorilor. El nu vede nici o problema în faptul că aceste mărfuri care se produc, se importă şi se comercializează pe teritoriul R. Moldova vor trebui să aibă aplicată „Marca comercială de stat”. Cel puţin atâta timp cît R. Moldova nu-si controlează efectiv hotarul de Est şi sunt atestate cazuri de contrabandă şi de falsificare a apelor minerale şi a băuturilor nealcoolice. Important este ca această procedură să fie una transparentă, să nu fie costisitoare şi să nu creeze probleme importatorilor. Mihăeş propune ca, peste un an, procedura aplicării mărcilor să fie evaluată pentru a calcula eficienţa reală a acestei acţiuni. Referitor la costuri, Roman Mihăeş estimează că acestea vor creşte cu circa 10-20 bani la o sticlă, ceea ce, raportat la interesele de a asigura creşterea protecţiei sănătăţii consumatorilor nu este un preţ mare. Securitatea alimentară a consumatorilor din R. Moldova trebuie să fie o prioritate şi pentru guvernanţi, şi pentru agenţii economici, conchide Preşedintele Ligii pentru protecţia drepturilor consumatorilor.