Banca Mondială prognozează o creștere economică susținută pentru Republica Moldova, în medie de 4 procente în perioada 2018-2020, alimentată de remiteri și de creșterea consumului. Pentru crearea noilor motoare de creștere economică, sunt necesare reforme structurale profunde. Constatările au fost făcute joi, 1 noiembrie, la un eveniment de prezentare a perspectivelor economice actualizate pentru Moldova, transmite IPN.
În prima jumătate a anului curent, economia Republicii Moldova a crescut cu 4,5% și până la sfârșitul anului creșterea va fi de 4,8%. Economistul Oficiului Băncii Mondiale în Moldova, Marcel Chistruga, a menționat că, în mare parte, creșterea economică este bazată pe consum. Alimentat de inflația redusă și de creșterea remiterilor și a salariilor, consumul a crescut cu 3,8%.
În pofida exporturilor robuste, de 12,5% în anul curent, susținute de recolta bună și de cererea externă, importurile au crescut cu 10,4%, cauzând o contribuție negativă a exporturilor nete la creșterea economică.
Din luna aprilie a anului curent, prețurile de consum s-au situat sub nivelul limitei inferioare a coridorului de țintire. Aprecierea leului moldovenesc, de rând cu presiunile inflaționiste externe mai slabe și scăderea prețurilor reglementate, au ca rezultat presiuni deflaționiste mai pronunțate.
Banca Mondială constată că intermedierea financiară rămâne modestă și, în tandem cu redresarea depozitelor, contribuie la persistența excesului de lichiditate. Astfel, rata rezervelor minime obligatorii a crescut până la un nivel record de 42,5%. Evoluțiile favorabile ale cursului de schimb au permis creșterea rezervelor valutare, care depășesc în prezent șase luni de importuri.
Grație aprecierii leului moldovenesc și noii metodologii de calcul a PIB, datoria externă s-a redus cu 10,7 puncte procentuale, constituind 62,1% din PIB.
În perioada ianuarie-septembrie 2018, veniturile publice au înregistrat o creștere nominală de 11%. Cheltuielile curente în primele nouă luni ale anului 2018 au crescut cu 9,7%. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în raport cu subvențiile și salariile. În prima jumătate a anului 2018, grație creșterii mai puternice, datoria publică și garantată public s-a redus cu 3,3 puncte procentuale din PIB față de sfârșitul anului 2017, constituind 29,7% din PIB.
Banca Mondială estimează că alegerile parlamentare din 2019 vor determina cheltuieli publice mai mari pe termen scurt. Până în 2020, ritmul creșterii economice se va modera, constituind 3,5%, susținut de încrederea sporită a consumatorilor și a mediului de afaceri și de o normalizare continuă, deși lentă, a condițiilor financiare, care vor stimula creșterea investițiilor private după alegeri. Banca Mondială anticipează că deficitul fiscal va rămâne sub nivelul planificat de 2,5% din PIB.
