Declaraţia Summitului Parteneriatului Estic (PaE), care s-a desfăşurat pe 21 şi 22 mai în capitala letonă, recunoaşte aspiraţiile europene ale Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, în baza principiului diferenţierii, care lasă celorlalte trei state-partenere – Azerbaidjan, Armenia şi Belarus – dreptul să-şi aleagă un alt nivel de interes, transmite corespondentul IPN de la Riga.
Pe de altă parte – aşa cum se aştepta şi în pofida solicitărilor formulate de unii politicieni – declaraţia nu pomeneşte nimic despre perspectivele aspiranţilor de a deveni membri ai UE. După cum a menţionat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la conferinţa de concluzionare a summitului, „nimeni nu a promis că Parteneriatul Estic va oferi o cale automată spre statutul de membru al UE”. Mai devreme, preşedintele român Klaus Iohannis a spus jurnaliştilor că PaE „nu e un instrument de extindere, ci de parteneriat”. Principiul „mai mult pentru mai mult”, reiterat în declaraţia summitului, reflectă sugestia oficialilor europeni prin care s-a lăsat să se înţeleagă că totul trebuie făcut pas cu pas, inclusiv în cadrul acordurilor de asociere, şi că ţările aspirante mai au de făcut teme pe acasă.
Aşteptările scepticilor au fost oarecum depăşite din moment ce declaraţia a inclus totuşi o condamnare implicită a „anexării ilegale a Crimeii”. Prognozele au fost că unele ţări se vor împotrivi unor asemenea sintagme. Azerbaidjan, într-adevăr, a trebuit să se lase mult convinsă până a-şi pună semnătura, şi, potrivit unor surse, chiar a fost pe punctul de a renunţa, dar se pare că obiecţiile au vizat mai mult textul referitor la Karabahul de Munte din declaraţie.
Pe un ton pacifist în context geopolitic, declaraţia summitului asigură că PaE “nu este îndreptat împotriva nimănui”, statele-participante subliniind necesitatea soluţionării conflictelor din regiune, inclusiv a celui transnistrean. Republica Moldova este menţionată în declaraţie în mare parte în context pozitiv, iar şefa diplomaţiei moldoveneşti, Natalia Gherman, a confirmat că în cadrul lucrărilor summitului ţara a fost dată drept exemplu de reuşite în mai multe domenii. Moldova rămâne singura ţară din PaE care are regim liberalizat de vize cu UE. Georgia şi Ucraina nu au reuşit să smulgă promisiuni concrete în acest sens. O promisiune a fost că se va reveni la acest subiect la sfârşitul anului, în funcţie de progresele înregistrate.
În context monetar, oficialii europeni au anunţat că Ucraina va beneficia de o susţinere de 1,8 mlrd euro, sub condiţia că respectă angajamentele financiare anterioare, iar Republica Moldova, alături de Georgia şi Ucraina, va avea 200 mln euro pentru proiectele întreprinderilor mici şi mijlocii, ce se estimează că vor atrage investiţii de cel puţin 2 mlrd euro.
Summitul PaE de la Riga s-a încheiat cu speranţa că se vor înregistra progrese în cadrul angajamentelor curente, dar şi cu speranţa unor timpuri mai favorabile, către următorul summit, care se va desfăşura în 2017. Ministrul Gherman a confirmat că acesta ar putea fi găzduit chiar de Chişinău.
