„Instabilitatea politică amenință Moldova cu o nouă oligarhizare, care rezidă în reconstruirea vechilor scheme de corupție și menținerea stării de incertitudine încă pentru trei an”. Astfel a comentat cele mai recente evenimente din Parlament Ștefan Gligor, expertul permanent al proiectului IPN „Depășirea stereotipurilor integrării europene prin comunicare”.
Rezumând discuțiile din cadrul dezbaterilor publice „Criza din Moldova ca indicator al oportunităților ratate și ocazie pentru schimbări”, Ștefan Gligor a menționat că „Moldova, de una singură, nu poate face față nici deficitului bugetar și nici crizei economice. Prin urmare, ea trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura de sprijinul UE și a-si îndeplini toate obligațiile asumate. Spre regret, observăm viceversa. Atât raportat la angajamentul privind reforma Consiliului Superior al Magistraturii, cât și în legătură cu noua lege a ONG-urilor. Acesta este un conflict între conveniență și necesitate, în scopul menținerii unui monopol quasi-politic. Guvernanților le-a reușit să compromită împrumutul rusesc, iar acum fac același lucru cu asistența macrofinanciară a UE ”, a spus Ștefan Gligor.
Potrivit acestuia, posibila demisie a guvernului Chicu, după o prăbușire probabilă a majorității parlamentare, nu va face decât să consolideze tendințele politice negative. „Dacă actualul Cabinet cade, iar formarea altuia nou eșuează , ori dacă va fi creat unul care nu va putea face față provocărilor situației, țara se va scufunda într-o stare de incertitudine. Acestea sunt condiții foarte convenabile de reoligarhizare a statului și, ce e mai probabil, în consecință, schimbarea Parlamentului va deveni neprofitabilă persoanei, care duce in cârcă mai mulți deputați. În consecință, nu vom avea alegeri parlamentare anticipate și starea de incertitudine va persista încă trei ani, până la următoarele alegeri parlamentare ”, a opinat Ștefan Gligor.
Dezbaterea publică „Criza din Moldova ca indicator al oportunităților ratate și ocazie pentru schimbări” a fost organizată ca parte a proiectului „Depășirea stereotipurilor de integrare europeană prin comunicare”, pe care Agenția de știri IPN o implementează cu sprijinul Fundației Hanns Seidel.
