De la începutul războiului ruso-ucrainean, cetățenii Republicii Moldova au demonstrat maximă solidaritate față de refugiații ucraineni, iar, în plan politic, autoritățile au promovat politica de neutralitate. În pofida acestei situații, instituțiile statului rămân foarte slabe. De această părere este președintele Partidului Schimbării Ștefan Gligor. „În spatele noțiunii de neutralitate se află un stat extrem de vulnerabil, fără economie funcțională și în creștere, fără instituții capabile să administreze crize. Cu cât mai multă informație ai despre cum funcționează instituțiile noastre și ce fel de instituții sunt acestea, cu atât mai tare îți vine să lași mâinile în jos”. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică „Despre starea de spirit a națiunii în stare de urgență și în stare de război”, organizată de Agenția de presă IPN.
În contextul temei discutate privind procesul de solidarizare a societății în periode de criză, politicianul afirmă că în țară există o categorie mare de oameni care fac parte din „spațiul informațional propagandistic al Federației Ruse”, iar autoritățile nu întreprind măsuri de combatere a acestui fenomen. „Noi nu am avut un program de combatere a propagandei rusești. Și instituțiile noastre specializate care ar trebui să facă acest lucru, inclusiv Consiliul Coordonator al Audiovizualului, până nu demult, facilitau propaganda și încălcarea Codului Audiovizualului. Acum avem o nouă componență și sperăm să vedem mai mulți pași. Dar, oricum, noi în continuare avem cel puțin două holdinguri mass-media subordonate lui Igor Dodon. În plus, îl avem pe Ilan Șor care, de asemenea, are instrumente de influență în mass-media”, a menționat președintele Partidului Schimbării.
Ștefan Gligor a subliniat atitudinea neutră și precaută a „garniturii puterii” față de războiul ruso-ucrainean. Acesta a opiniat că „Președinția și Guvernul s-au străduit să aleagă cuvintele și să fie foarte precauți, în special, în primele două săptămâni de război. Ei simt o incertitudine absolută, inclusiv din punct de vedere militar”.
„Evident că situația noastră este foarte vulnerabilă. Noi nu ne-am alăturat sancțiunilor. Am încercat să ne concentrăm ca societate pe acordarea ajutorului pentru refugiați. Până astăzi, noi nu am avut o direcție în care vrem să ne dezvoltăm, deoarece am variat între vest și est. Neutralitatea noastră trebuie să fie una garantată de un stat funcțional și puternic”, a adăugat el.
Referindu-se la beneficiile solidarizării și riscurile lipsei acesteia, în condițiile în care se află Republica Moldova, președintele Partidului Schimbării a menționat că solidaritatea nu reprezintă un lucru abstract. „Ceea ce li se întâmplă vecinilor noștri s-ar putea întâmpla și nouă, mai mult decât atât, ni s-a întâmplat și nouă în perioada 1991-1992. Din păcate, atunci Ucraina a avut o poziție profund incorectă, dar în timp și-a învățat lecția cu mari pierderi umane. În pofida pericolelor care există pentru țara noastră, noi ne putem impune respectul doar în cazul în care ne apărăm convingerile, ci nu doar când le declarăm. În Moldova există mulți oameni, inclusiv cei din viața publică, ce își declară niște convingeri, dar nu și le apără. Noi mereu ne-am prezentat ca o societate cu multă bunătate. Noi suntem o societate empatică și noi putem fi solidari. Și în această criză, în mare parte, noi am confirmat această reputație și autoapreciere. În plus, ne-am făcut auziți la nivel internațional. Și asta ne ridică un pic deasupra mlaștinii în care ne aflăm și care se numește politica internă. Sper să învățăm din această lecție”, a conchis Ștefan Gligor.
Dezbaterea publică la tema „Despre starea de spirit a națiunii în stare de urgență și în stare de război”, organizată de IPN, a fost ediția a 233-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
