Avocatul Ștefan Gligor susține că în Republica Moldova există zeci și chiar sute de dosare care au fost instrumentate la comandă, iar în urma acestora, oamenii au fost expropriați de bunurile lor – cote în companii, imobile, bani etc. Și despre aceste dosare nimeni nu va citi, nu va afla din investigații, fiind vorba despre instrumente utilizate de oameni notorii, care au organizat aceste exproprieri cu mâinile procurorilor, ofițerilor de urmărire penală și ale judecătorilor. Expertul menționează că aceste dosare nu sunt politice, ci de îmbogățire ilegală. Potrivit lui, acest instrument cu implicarea reprezentanților organelor de drept pentru obținerea unor scopuri materiale a stat la baza dosarelor la comandă, iar politicul a fost implicat pe parcurs, în măsura necesității. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterilor publice: „Dosarele penale „politice”: personaje, metode, scopuri, consecințe”, organizate de Agenția de presă IPN.
Ștefan Gligor a menționat că autorii acestor dosare de expropriere sunt cunoscuți, inclusiv de procurori, de ofițerii de urmărire penală și de unii avocați, însă ei niciodată nu vor fi atrași la răspundere. Și despre aceste dosare nu se va auzi în spațiul public prea multe. Or, pentru a ajunge la acest lucru, este nevoie de o auditare a procuraturii, în special la Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, împreună cu Centrul Național Anticorupție, din momentul fondării. Potrivit lui, acest lucru nu s-a făcut și există mari dubii că se va face vreodată.
Mai mult ca atât, spune expertul, sunt judecători care, prin influențele exercitate asupra organelor Consiliul Superior al Magistraturii, pentru anumite decizii ilegale au fost forțați să părăsească sistemul. „Și în spatele acestor atacuri regizate și plătite stau oameni bine cunoscuți, notorii. Spre regret, aceste fenomene nu are cine să le investigheze, pentru că, din păcate, instituția procuraturii este una extrem de slabă și în continuare viciată”, a notat Ștefan Gligor.
În opinia sa, acest fenomen de utilizare a procuraturii ca instrument eficient în obținerea unor scopuri materiale, a fost la bază. „Ulterior, unii șefi ai organizațiilor criminale au început să se interconecteze cu politicul, înțelegând că schemele mari, care aduc bani foarte mulți, pot fi făcute doar în colaborare cu politicul. Astfel, au început să pătrundă în sfera politicului, politicul fiind implicat în măsura necesității. Și aceasta pentru că, atâta timp cât în anii ‘90 instituțiile erau extrem de slabe, ele puteau fi influențate sectorial. Ulterior, după venirea în 2001 a unui conducător autoritar, care a pus o mână fermă pe mai multe ramuri și instituții de stat, atunci a fost nevoie de o colaborare continuă cu politicul”, a spus Ștefan Gligor.
Avocatul este de părere că marea majoritate a dosarelor penale instrumentate la comandă, prin mituirea procurorilor, ofițerilor de urmărire penală, a judecătorilor, în toată țara, vor rămâne anonime. „Au fost foarte puțini oameni care au avut curajul să se apere. Lucrurile stau prost în Republica Moldova și chiar și în prezent se întâmplă procese corupționale de nivel foarte înalt – apar probe video, audio, dar ele sunt ignorate de procuratură sub pretextul că nu este o probă care poate administrată procesual”, a afirmat el.
„Aceasta este situația. Ceea ce în alte state ar genera într-o schimbare tectonică, gigantică de răsturnare a claselor și elitelor politice corupte, în Republica Moldova este un subiect de glumă. Și aceasta arată diferența de maturitate a noastră ca societate. Noi nu suntem o societate matură, noi suntem o societate volatilă, concentrată foarte mult pe supraviețuire și nu pe construcția instituțiilor. Noi nu am conștientizat încă legătura dintre nivelul extraordinar de mare de corupție în țară și nivelul nostru de viață”, a mai spus Ștefan Gligor.
Dezbaterile „Dosarele penale „politice”: personaje, metode, scopuri, consecințe” sunt ediția a 140-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.