Moldova rămâne în urmă cu dezvoltarea, deoarece este nevoită să se opună pericolelor de termen scurt, susține juristul Ștefan Gligor. El a specificat aceste amenințări în cadrul dezbaterilor publice de la IPN "Unde scapătă modernizarea economiei".
"Am avut un stat capturat și ne-am mobilizat împotriva acestuia, pentru că într-o țară autoritară nu poate avea loc dezvoltarea. O altă amenințare constă în faptul că majoritatea absolută a domeniilor economiei sunt monopolizate, iar în spatele celor mai importanți jucători stau politicieni, care adună caimacul și formatează legislația după bunul plac", a menționat expertul permanent al proiectului IPN "Depășirea stereotipurilor de integrare europeană prin comunicare".
Corupția și reglementarea economiei sunt, de asemenea, amenințări pentru dezvoltare. "Statul joacă un rol de obstacol în calea inițiativei private. În loc să fie parteneri ai inițiativei private, statul și funcționarii acționează ca adversari. Iar mai apoi intră în joc sistemul cel mare - impozitele, rigorile exagerate de licențiere etc. În Ministerul Economiei și în alte instituții stau oameni care, în principiu, nu înțeleg cum se fac afacerile și nici nu-și dau seama ce act de eroism înseamnă să investești în economia Moldovei", a menționat Ștefan Gligor.
El a mai adăugat: chiar dacă în Moldova ar exista un model elaborat de dezvoltare economică, acesta nu ar avea sorți de izbândă din cauza situației actuale din justiție. "În primul rând, în Moldova trebuie corectat anume acest domeniu. Conform ratingurilor mondiale, la capitolul independență, justiția moldovenească se plasează pe ultimele zece locuri. Iar pentru investitori acest indice este foarte important,-a insistat juristul.
O altă problemă în atingerea obiectivelor de dezvoltare el a numit lipsa consecvenței în acțiuni. "În Moldova, guvernele se succed mai des decât durează mandatul Parlamentului, iar acesta este primul semn că nu vom putea realiza multe", a conchis Ștefan Gligor.
Dezbaterea publică „Unde scapătă modernizarea economiei” face parte din ciclul "Depășirea stereotipurilor de integrare europeană prin comunicare". Agenția de presă IPN organizează dezbaterile publice cu suportul Fundației Hanns Seidel.
