Rezultatele turului doi al alegerilor prezidențiale, din 15 noiembrie, vor depinde, în ultimă instanță de numărul total de alegători care vor participa în acea zi la scrutin, dar și de felul cum vor vota susținătorii celor șase candidați care nu au trecut în turul doi. Tot ceea ce fac cei doi concurenți electorali, rămași în cursă, are scopul de a atrage de partea sa cât mai multă lume din cele două categorii mari. Ce șanse au aceștia de a înclina balanța fiecare în favoarea sa, au discutat experții, participanți la dezbaterea publică „Cine și spre Ce migrează alegătorii candidaților care nu au trecut în turul doi?”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că partajarea voturilor concurenților ieșiți din cursă după primul tur al alegerilor, are loc după mai mulți factori – politologici, psihologici, dar și filosofici. Or, societatea din Republica Moldova este divizată după mai multe criterii, iar aceste clivaje, determină un anumit comportament al alegătorilor. În plus, imediat după turul întâi de scrutin, majoritatea celor șase candidați au făcut declarații, prin care au încercat să-și convingă susținătorii să sprijine un candidat sau altul. „De fapt, am văzut că tot suportul celor care au făcut declarații a fost îndreptat spre un singur candidat și este clar cine este acesta”, a notat expertul.
În opinia sa, înainte de al doilea tur, are o importanță mare factorul psihologic. Și aici este vorba despre elementele iraționale mai degrabă, decât cele raționale. Or, contează carisma de care dispun candidații. „Dacă ne referim la filosofie, trebuie să înțelegem că principiile filosofice stau la baza doctrinelor politice, iar doctrinele politice stau la baza programelor electorale. Și avem doi candidați – unul împărtășește doctrina social-liberală. Este vorba despre Maia Sandu. Iar al doilea candidat independent (n.r. susținut de PSRM) spune doar că este de stânga, dar aici apar semne de întrebare. Părerea mea că Partidul Socialiștilor nu este partid de stânga”, explică Igor Boțan. În context, expertul a amintit despre recenta aniversare a 103 de la „Marea Revoluție Socialistă din Octombrie,” iar PSRM nu a scos un cuvânt despre acest eveniment și acest fapt, în opinia sa, trezește semne de întrebare privind doctrina ideologică a formațiunii.
Istoricul, Anatol Țăranu, analist politic, a menționat că în Republica Moldova, factorul geopolitic are o valoare, dacă nu supremă, cel puțin una extrem de importantă atunci când este determinat votul electorilor. Și de aici se conturează concluzia că bazinele electorale ale ambelor candidați din primul tur se vor păstra. „Mai degrabă aici este vorba nu de o competiție între candidații care ar putea să apeleze la acel bazin electoral care deja a fost acaparat de contracandidat în primul tur, cât este vorba despre redistribuirea voturilor oferite celor 6 foști candidați, care nu au ajuns în turul doi. Desigur, un alt rezervor masiv de voturi, care potențial ar putea să determine rezultatul campaniei sau al turului doi, sunt acei electori, care vor veni ca rezultat al unei campanii de mobilizare a electoratului indecis sau a absenteiștilor”, mai menționează fostul ambasador.
Analistul a adus drept exemplu alegerile prezidențiale din 2016, precum și alegerile locale din municipiul Chișinău care, potrivit lui, pot fi comparate cu un scrutin național. Din acel exercițiu electoral, trebuie constatat faptul că mobilizarea electoratului a jucat un rol determinant în ceea ce se numește victoria candidaților din cele două scrutine. „Deci, două rezervoare masive. Pe de o parte, este vorba de mobilizare, care ar aduce un surplus. Și al doilea element se referă la partajarea „zestrei” celor care au pierdut dreptul de a candida”, susține Anatol Țăranu. În opinia sa, numărul alegătorilor din turul întâi nu se va schimba într-o parte sau alta în mod semnificativ
Psihologul și filozoful Sorin Scutelnic, susține că în interiorul unei societăți se constituie elemente și câmpuri reprezentaționale foarte vaste. În aceste câmpuri reprezentaționale există anumite mituri referitor la viitor, idealuri. Și acolo există elementul psihologic, care se regăsește sub formă de atitudine. Or, atitudinile sunt niște elemente foarte dificil de modificat sau trebuie de lucrat foarte multe ca să se producă schimbări.
„Mie mi se pare că, în prima fază, muți alegători au fost într-o situație, forțat, să nu iasă din casă, pandemie. De aceea, există multe zone latente, care încă nu au fost scoase la iveală. Și schimbările, mutațiile, care vor fi în turul doi dintr-o parte sau în altă parte, vor fi, presupun eu, mici. Dar, probabil, în turul doi, vom avea o mobilizare foarte bună, îndeosebi în câmpul unui electorat, al domnului Dodon”, a mai spus lectorul universitar la Universitatea de Stat din Moldova. Potrivit lui, aceste electorat este „mai bine ocrotit și mai bine pus în joc”. „Mai greu îi va fi Maiei Sandu, pentru că printre foștii și viitorii săi alegători există o dispersie destul de mare și cu foarte multe colorituri. Și aici este iscusința politicianei pentru a aduce mai multe motive de fuzionare a acestor elemente”, a spus Sorin Scutelnic.
Dezbaterea „Spre Cine și spre Ce migrează alegătorii candidaților care nu au trecut în turul doi?”, este ediția a 7-a din ciclul electoral „Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
