Specialiştii din Chişinău negociază cu partenerii din România majorarea treptată a debitului de deversare din lacul de acumulare Costeşti-Stânca, de la 42 la 60 metri cubi pe secundă. „Este o măsură necesară pentru asigurarea locului de acumulare a apelor în caz de viitură. Trebuie să majorăm anume treptat volumul de evacuare deoarece există riscul de formare podurilor de gheaţă pe râu”, a declarat, într-o discuţie cu presa, vicedirectorul Agenţiei „Apele Moldovei”, Mihail Pencov, transmite Info-Prim Neo.
Anterior, Ion Friptu, fost inginer superior la portul fluvial Bender şi expert în flota marină, a declarat pentru Info-Prim Neo că anul acesta ne aşteaptă cel mai mare val de inundaţii din ultima perioadă. Plasarea geografică a Moldovei favorizează această calamitate o dată la doi ani. Potrivit lui Ion Friptu, ninsorile abundente din ultima perioadă ar trebui să pună în gardă autorităţile. Plus că, înainte râurile se curăţau prin extragerea nisipului şi argilei, lucru care ajuta la menţinerea unei albii destul de adânci astfel încât apele să nu se reverse. Acum nu se mai practică decât extrageri în volum mic de către unii agenţi economici, dar aceasta nu este suficient.
Vicedirectorul de la „Apele Moldovei” a dat asigurări că precipitaţiile în această iarnă nu sunt mai abundente decât până acum. „Norma stratului de zăpadă din Carpaţi este de 42 cm. Conform ultimelor date ale meteorologilor, acum stratul de zăpadă este de 38 cm, deci nu are cum să fie pericol de inundaţii numai din cauza precipitaţiilor. Cât priveşte extragerea nisipului din râuri, acestea influenţează mult prea puţin debitul apelor pentru a spune că din cauza extragerilor reduse vom avea inundaţii”, a declarat Mihail Pencov.
Specialistul a mai spus că zăpada nu se topeşte odată pentru a crea probleme şi, chiar dacă ziua va fi mai cald şi se vor crea condiţii pentru topirea zăpezii, noaptea aceasta oricum va îngheţa, fără să provoace inundaţii de proporţii.
Mihail Pencov a accentuat că media de producere a inundaţiilor în Republica Moldova este de 10-15 ani. „Cea mai mare inundaţie în ţara noastră a avut loc în 1969, mai apoi am avut inundaţii în 1980, 11 ani între aceste două perioade. Următoarea inundaţie de proporţii a fost în 1998, deja la 18 ani diferenţă. Au urmat inundaţiile din 2008 şi din 2010, acestea sunt doar o întâmplare a naturii, nu pot fi prezise”, a spus vicedirectorul Agenţiei „Apele Moldovei”.
Vicepreşedintele raionului Râşcani, Alexandru Cheptănaru, a declarat, la 14 februarie, în cadrul unei şedinţe cu reprezentanţii conducerii raioanelor, că nivelul apei în barajul Costeşti-Stânca este de 86 m, mai jos decât capacitatea normală de 90,8 m. Lacul de acumulare este disponibil să primească în jur de 800 de milioane de metri cubi de apă. Totuşi, în eventualitatea în care va fi nevoie de mărit debitul deversărilor, autorităţile procură saci pentru ridicarea pereţilor barajului pentru a evita inundaţiile.
Inundaţiile din 2010 au afectat 13 mii de oameni din 85 de localităţi. 3100 de persoane au fost evacuate – 2300 din raionul Hânceşti şi 800 din raionul Cantemir. Au fost compromise mii de hectare de culturi agricole, livezi şi păşuni. Au fost deteriorate 7 baraje şi aproape 200 de kilometri de drumuri.
