În problema alegerilor parlamentare anticipate, clasa politică s-a împărțit în două tabere adverse distincte, fiecare susținându-și poziția cu foarte multă fermitate: categoric pro-anticipate și categoric împotriva anticipatelor, cel puțin nu mai devreme de instalarea unul nou guvern plenipotențiar, care nu se știe când se va întâmpla. De unde această fermitate? Ce știu cele două tabere și, poate, nu cunosc cetățenii, în privința necesității și eventualelor rezultate ale alegerilor anticipate? Pentru a verifica această „bănuială rezonabilă”, ar trebui să apelăm la sondajele de opinie care au menirea să măsoare „temperatura politică a societății”, în particular, dar și să analizm starea electoratului moldovenesc, în general, prin prisma capacității sale de a susține niște alegeri anticipate, în calitate de condiție pentru transformarea din rădăcină a vieții sociale în Republica Moldova. Subiectul a fost abordat în cadrul dezbaterii publice: „Sondaje și anticipate, electorat și schimbare”, organziate de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, sondajul sociologic sau de opinie este o metodă de cercetare sociologică care constă în colectarea și obținerea de informații empirice, primare, despre anumite opinii, cunoștințe și fapte sociale care alcătuiesc subiectul cercetării. Sondajele se efectuează de obicei prin interacțiune verbală sau scrisă între cercetători, intervievator și un anumit set de respondenți. Igor Boțan nu crede că sondajele influențează cumva cultura politică, mai degrabă o relevă, o pune în evidență pentru a putea reflecta pe marginea ei. „De exemplu, un sondaj care s-a referit direct la cultura politică este cel realizat acum 15 ani, în cadrul Barometrului Opiniei Publice. Atunci când cetățenii Republicii Moldova au fost întrebați ce sărbători ei petrec în familie, atunci a ieșit la iveală că aproape 90% din moldoveni sărbătoresc sărbătorile creștine, pe locul doi – până la 50%, le sărbătoresc pe cele sovietice, iar sărbătorile naționale care au devenit importante după independență sunt sărbătorite de 15%. Acest lucru relevă ce fel de societate suntem noi”, a spus el.
Potrivit expertului, electoratul este corpul de alegători. „În Republica Moldova, conform datelor oficiale, sunt 3,2 milioane de cetățeni cu drept de vor, dintre care pe teritoriul țării, controlat de autoritașile constituționale, se află 2 milioane, pe teritoriul transnistrean sunt circa 250 de mii, cetățeni care nu au domiciliu – 200 de mii și de aici se deduce că circa un milion de cetățeni cu drept de vor se află peste hotare. Acest lucru este important pentru că, atunci când se face un sondaj de opinie, trebuie să se aibă în vedere că din cei 3,2 milioane de cetățeni cu drept de vot, mai mulți nu se află pe teritoriul țării, fapt care trebuie luat în considerare în efectuarea sondajului”, a spus el.
Igor Boțan a remarcat că schimbarea la care se referă clasa politică, se referă la două documente oficiale, adoptate de Parlament la 8 iunie 2019: „Declarația Parlamentului privind statul capturat și de-capturarea acestuia, preecum și Declarația Parlamentului din 11 iunie anul trecut, referitoare la condamnarea traseismului politic și a corupției politice. Schimbarea pe care o așteaptă cetățenii se conține și în referendumul consultativ din 24 februarie 2019, în care cetățenii, în proporție de peste 70% au pledat pentru retragerea din Parlament, în mod individual, a deputaților care au un comportament inadecvat. Este vorba despre traseiști, persoanele implicate în acte reprobabile. Aceste documente trebuie respectate”, a spus expertul.
Arcadie Barbăroșie, director al Institutului de Politici Publice, companie care realizează Barometrul Opiniei Publice timp de 21 de ani, a remarcat că rolul IPP este unul specific. „IPP este responsabil de sondaj, se uită la situația economică, politică din țară, apoi, împreună cu membrii juriului, decide ce întrebări rămân sau care nu în chestionar. Sunt întrebări care apar periodic, iar unele sunt constante. Când s-a reușit să se vadă care este componența întrebărilor, e formulată tradițional competiția și se alege compania sociologică care este după părerea juriului cea mai reprezentativă. IPP încearcă să nu invite companiile care s-au indispus prin sondaje create, nu realizate, colaborare cu partidele politice sau care nu au răspunsuri reale la anumite întrebări, precum cea de unde s-au luat bani pentru realizarea sondajului”, a precizat Arcadie Barbăroșie.
„Rezultatele fiecărui sondaj sunt aplicabile societății, dar aplicabile doar în termenii în care a fost efectuat sondajul De exemplu, ultimul sondaj a fost efectuat în perioada 28 ianuarie-14 februarie, ceea ce înseamnă că cetățenii au răspuns la întrebările din chestionar în această perioadă și rezultatele sondajului pot fi aplicate doar pentru această perioadă. Ceea ce se găsește în sondaj poate fi, într-un fel, extins pe un anumit timp. De exemplu, dacă cetățenii în această perioadă au spus că vor vota anumite partide, atunci se poate de spus că „posibil, dacă alegerile vor avea loc aproape de această perioadă, acest sondaj va fi mai mult sau mai puțin aproape de rezultatul prezis”. Opinia publică se schimbă rapid și depinde de declarațiile politicienilor, de ce se întâmplă în țară, ce face lumea în general și cum reacționează opinia publică”, a spus el.
Arcadie Barbăroșie a dat exemplul unui răspuns la o întrebare privind opțiunea de vot la următoarele alegeri, unde circa 40% din cetățeni nu au menționat un partid sau altul, fiind indeciși. Potrivit lui, cetățenii respectivi atunci sunt indeciși, dar peste o anumită perioadă lucrurile s-ar putea schimba.
Tot având la bază ultimul sondaj, Arcadie Barbăroșie spune că cetățenii vor alegeri anticipate, pentru că este mare procentul celora care nu știu ce partid să aleagă și sunt dezorientați în privința listei partidelor propuse. Sunt mulți care au spus că nu vor vota pe nimeni sau nu vor participa la alegeri. Se poate de crezut că acești cetățeni își vor schimba cumva părerea și că ei vor alege un partid când îi vor întreba”, a spus el.
Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, crede că rolul și impactul sondajelor în Republica Moldova nu trebuie nici absolutizat, nici subestimat, dat fiind faptul că viața politică este în plin proces de evoluție și situația, spre deosebire de țările cu democrație sustenabilă, se schimbă foarte mult. „În același timp, practic, opinia publică, decidenții politici, partidele politice, mass-media, folosesc doar acele date din sondaje pe care le consideră relevante pentru a-și promova punctul de vedere sau de altă natură, pentru a blama, în special, casele de efectuare a sondajelor. Consider că nu e cazul de a arunca cu pietre în sociologi, dar nici nu e cazul să se politizeze și subesteze impactul sondajelor. Un impact determinant pot avea sondajele în timpul campaniilor electorale sau înainte de acestea”, a spus el.
Victor Juc mai spune că, în condițiile actuale, tranzitorii, lumea foarte rapid uită de datele prezentate de o casă de sondaj sau alta: „Aceste date sunt mai des folosite de mass-media și decidenții politici. În Republica Moldova, oportunitatea alegerilor anticipate a devenit una incontestabilă. Cu cât mai repede se vor produce alegerile parlamentare anticipate, cu atât este mai bine pentru societate, pentru sistemul politic, pentru capacitatea de funcționare a instituțiilor în stat, iar pozițiile unor actori politici se schimbă în funcție de ce prezintă și unele sondaje. Unele partide politice sunt sigure că vor ajunge în Parlament și-și vor consolida pozițiile, după modelul iucrainean sau francez, conform căruia partidul președintelui obține un scor substanțial pentru că oamenii consideră necesar să-i ofere președintelui și pârghii parlamentare”. Alte partide și-au schimbat opțiunile dat fiind că au înțeles că nu vor accede în Parlament, cum ar fi partidul Pro Moldova”, a spus Victor Juc.
Victor Juc consideră că, dacă partidele politice, în special cele parlamentare, vor decide că, de exemplu, în iulie se va merge la anticipate, oamenii vor participa în proporție de 50%, dar dacă, în anumite conjuncturi, alegerile vor fi în toamnă sau iarnă, electoratul va accepta și această opțiune. „Cu cât mai repede vor fi alegeri parlamentare anticipate, cu atât mai bine pentru țară pentru că deputații se vor apuca de lucru și nu vor mai avea ca subiect principal discuțiile despre anticipate”, a spus directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice.
Dezbaterea publică „Sondaje și anticipate, electorat și schimbare” este ediția a 175-a din proiectul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de către Agenția de presă IPN. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
